Uniunea Europeană se confruntă cu o nouă provocare în domeniul inteligenței artificiale, autoritățile de la Bruxelles neștiind încă cum să reglementeze ChatGPT, un chatbot care a devenit foarte popular în ultima perioadă.
Deși utilizarea chatbotului OpenAI a crescut rapid, aplicarea Legii Serviciilor Digitale ar putea fi amânată până în 2026, în timp ce riscurile asociate inteligenței artificiale devin tot mai evidente.
Uniunea Europeană va mai avea nevoie de cel puțin un an pentru a decide cum să aplice legislația digitală în scopul limitării riscurilor generate de ChatGPT. Utilizarea chatbotului a crescut exponențial în Europa, iar OpenAI a anunțat recent că a depășit pragul de 120 de milioane de utilizatori lunari.
Comisia Europeană nu a stabilit încă modul în care ChatGPT trebuie încadrat în baza Legii Serviciilor Digitale, care obligă platformele mari să reducă la minimum riscurile asociate serviciilor lor. O decizie ar urma să fie luată abia la jumătatea anului 2026.
Cazul ChatGPT reprezintă un test pentru capacitatea UE de a gestiona riscurile modelelor lingvistice de mari dimensiuni, care devin tot mai omniprezente în viața de zi cu zi.
Întârzierea reflectă faptul că Legea Serviciilor Digitale a fost concepută înainte ca ChatGPT să devină un fenomen global, iar definițiile sale nu acoperă clar chatboții AI.
Recent, OpenAI a recunoscut că 1,2 milioane de persoane pe săptămână poartă conversații cu ChatGPT care sugerează intenții de suicid, iar „în unele cazuri rare, modelul poate să nu reacționeze corespunzător în astfel de situații sensibile”.
Compania nu a răspuns criticilor, trimițând în schimb la paginile sale de asistență online pentru informații privind conformitatea cu Legea Serviciilor Digitale.
ChatGPT este deja reglementat de Legea europeană a inteligenței artificiale, care prevede evaluarea și reducerea riscurilor, cu amenzi de până la 15 milioane de euro în caz de neconformitate. Numărul mare de utilizatori îl plasează însă în categoria celor mai mari platforme, depășind pragul de 45 de milioane de utilizatori lunari prevăzut de Legea Serviciilor Digitale.
În baza legii, UE clasifică platformele ca „foarte mari platforme online” sau „foarte mari motoare de căutare online”, ambele fiind supuse celor mai stricte cerințe. „Întrebarea centrală este cât de extinsă va fi desemnarea ChatGPT”, spune Joris Van Hoboken, profesor specializat în guvernanța AI.
Întrebările majore rămân legate de modul în care se suprapun cele două mari legi europene privind AI și platformele digitale. Legea privind inteligența artificială și Legea Serviciilor Digitale au fost concepute să coexiste în cazurile în care inteligența artificială este integrată în servicii digitale, dar nu au fost gândite pentru furnizori vertical integrați precum OpenAI.
Cele două legi se bazează pe cadre diferite de evaluare a riscurilor. Conform Legii privind inteligența artificială, modelele trebuie clasificate în funcție de nivelul de risc, în timp ce Legea Serviciilor Digitale prevede identificarea și reducerea a patru tipuri de riscuri sistemice: integritatea civică, alegerile, sănătatea publică și drepturile fundamentale.
Pentru serviciile integrate în platforme foarte mari, respectarea Legii Serviciilor Digitale este considerată echivalentă cu respectarea Legii privind inteligența artificială, în anumite condiții. Aceasta înseamnă că unele aspecte, cum ar fi dezinformarea și deepfake-urile, sunt preluate de Legea Serviciilor Digitale, în timp ce alte riscuri, cum ar fi utilizarea ChatGPT în procesele de recrutare, rămân în sfera Legii privind inteligența artificială.
Deoarece cele două cadre nu sunt perfect aliniate, pot apărea lacune în modul în care compania evaluează riscurile serviciilor sale. OpenAI ar putea beneficia și de legi privind „safe harbor”, care exonerează platformele și motoarele de căutare de răspunderea pentru conținutul postat de utilizatori.
