Long-COVID: Femeile sunt mai predispuse la această afecțiune decât bărbații
Long-COVID rămâne una dintre cele mai misterioase consecințe ale pandemiei de coronavirus. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste 200 de simptome diferite au fost asociate cu această afecțiune, de la oboseală extremă și palpitații, până la "ceața pe creier" și dureri articulare severe. Totuși, femeile au de aproximativ trei ori mai multe șanse decât bărbații să dezvolte long-COVID.
Simptomele comune ale COVID de lungă durată
Simptomele comune ale COVID de lungă durată includ:
- Oboseală extremă
- Dificultăți de respirație
- Durere în piept sau senzație de constricție
- Probleme cu memoria și concentrarea ("ceață cerebrală – brain fog")
- Dificultăți de somn (insomnie)
- Palpitații ale inimii
- Amețeli
- Furnicături
- Dureri articulare
- Depresie și anxietate
- Tinitus, dureri de urechi
- Senzație de rău, diaree, dureri de stomac, pierderea poftei de mâncare
- Temperatură ridicată, tuse, dureri de cap, dureri în gât, modificări ale simțului mirosului sau gustului
- Erupții cutanate
Un nou studiu explică de ce femeile sunt mai predispuse la long-COVID
Un nou studiu realizat de Universitatea din Alberta ajută la explicarea motivului pentru care femeile sunt mai predispuse la long-COVID. Comparând probe de sânge, profiluri de celule imune și activitatea genelor la persoane cu și fără long-COVID, cercetătorii au descoperit diferențe biologice care se corelează cu simptomele mai severe și mai persistente.
Cine dezvoltă long-COVID?
Echipa de cercetători s-a concentrat pe 78 de persoane cu long-COVID, la un an după infecția acută, și le-a comparat cu 62 de persoane care s-au vindecat fără simptome persistente. Mulți dintre cei din grupul cu long-COVID nu au avut boală severă în faza acută.
Semnal pentru femeile cu COVID de lungă durată
Unul dintre cele mai clare semnale în cazul femeilor cu COVID de lungă durată a fost deteriorarea barierei intestinale, adesea denumită "permeabilitate intestinală". Nivelurile din sânge ale proteinei de legare a acizilor grași intestinali (un marker al leziunilor intestinale), lipopolisaharidului (un component bacterian) și CD14 solubil (un marker de activare imunitară) erau toate crescute.
Femeile dezvoltă anemie
Studiul a semnalat, de asemenea, scăderea producției de globule roșii – anemie – la participantele femei cu long-COVID. Anemia poate diminua energia și poate agrava dificultățile de respirație și ceața mentală.
Dezechilibre hormonale
Pe lângă diferențele imune, s-au observat modificări clare ale hormonilor. Femeile cu long-COVID prezentau niveluri reduse de testosteron, iar bărbații aveau niveluri scăzute de estrogen. Ambele grupuri aveau cortizol scăzut, un hormon care reglează răspunsul la stres și imunitatea.
Tratamentul femeilor cu long-COVID
Din punct de vedere clinic, multe femei din studiu au prezentat simptome asemănătoare cu sindromul de encefalomielită mialgică / oboseală cronică (ME/CFS), o afecțiune care afectează, de asemenea, mai mult femeile și include inflamație cronică și oboseală debilitantă. Există totuși diferențe: de exemplu, anemia nu este caracteristică ME/CFS idiopatic, dar apare aici.
Limitări și pași viitori
Cercetătorii recunosc că sunt necesare studii mai mari, longitudinale, pentru a observa cum evoluează markerii odată cu simptomele și pentru a testa dacă corectarea acestora îmbunătățește starea și funcționarea pacienților.
Rezultat îngrijorător și încurajator
Rezultatul este atât îngrijorător, cât și încurajator. Îngrijorător, pentru că factorii care cauzează long-COVID-ul la multe femei sunt multipli și se amplifică reciproc. Încurajator, pentru că acești factori sunt măsurabili și, potențial, tratabili.
Cu țintele corecte în vedere, pasul următor este transformarea acestor descoperiri în aliviu pentru pacienți.
