În ultimele decenii, consumul de proteine a crescut semnificativ la nivel global. Oamenii din țările dezvoltate, și tot mai des și din cele în curs de dezvoltare, mănâncă mai multe alimente bogate în proteine decât generațiile anterioare.
Pe de o parte, suntem tot mai inactivi, cu multe ore de stat la birou, iar masa musculară este foarte mică, pe de altă parte, avem în jurul nostru multe imagini cu trupuri bine antrenate, cu mușchi bine conturați, iar informațiile promovate spun că proteina ajută la formarea masei musculare. În fapt, nu avem nevoie de mai multe proteine decât acum 20 de ani.
În primul rând, există o percepție tot mai puternică potrivit căreia proteina este sinonimă cu sănătatea, energia și forța. Industria fitnessului și cea alimentară promovează agresiv ideea că „ai nevoie de mai multe proteine” pentru a fi în formă, a slabi sau a te menține tânăr. Reviste științifice precum Nutrients și Frontiers in Nutrition arată că marketingul produselor proteice a influențat semnificativ comportamentul alimentar, determinând oamenii să consume mai mult decât necesarul real.
La această percepție se adaugă schimbarea tiparelor alimentare. Creșterea nivelului de trai a dus la o disponibilitate mai mare de carne, lactate, ouă, dar și de alternative vegetale procesate, de la batoane proteice la produse din mazăre și soia. Potrivit datelor FAO, consumul mediu de proteine la nivel global a crescut cu peste 25% din 1961 până în 2020.
Un alt factor important este îmbătrânirea populației. Pe măsură ce crește speranța de viață, apare preocuparea pentru prevenirea sarcopeniei, pierderea masei musculare odată cu vârsta.
Medicii recomandă azi un aport mai mare de proteine pentru persoanele peste 50 de ani, de aproximativ 1–1.2 g/kg corp/zi, față de vechea recomandare de 0.8 g/kg. Acest sfat medical bine-intenționat a fost însă preluat și amplificat de industria alimentară, devenind o modă generalizată.
Nu trebuie ignorat nici rolul economic și cultural al proteinelor. În multe societăți, un consum ridicat de carne sau de produse „high-protein” a devenit un simbol al prosperității și performanței. Companiile alimentare au profitat de această asociere, lansând mii de produse cu etichete care promit „energie” și „masă musculară”. În 2024, piața globală a produselor proteice a depășit 70 de miliarde de dolari, potrivit unui raport Market Research Future.
Totuși, pentru majoritatea adulților, nevoia reală de proteine nu a crescut. Studiile arată că un aport peste nivelul recomandat nu aduce beneficii suplimentare, iar excesul poate înlocui nutrienți esențiali precum fibrele și carbohidrații complecși. În lipsa unei activități fizice intense sau a unor condiții medicale speciale, organismul nu transformă proteina suplimentară în masă musculară, ci, de multe ori, o elimină sau o convertește în energie.
În concluzie, creșterea consumului de proteine reflectă mai mult o schimbare culturală decât o nevoie biologică. Dorința de performanță, teama de îmbătrânire și marketingul agresiv au creat o adevărată „epocă a proteinelor”. Iar provocarea prezentului este să găsim un echilibru între aportul optim pentru sănătate și tentația de a consuma „din abundență” un nutrient deja suficient prezent în dieta noastră.
