Procurorul general al României, Alex Florența, a menționat că mandatul său la Ministerul Public (2023-2026) a fost una dintre cele mai complicate faze din istoria post-decembristă a instituției, marcată de întrepătrunderea unor slăbiciuni structurale interne cu provocări externe, probabil fără precedent.
Alex Florența: Perioada 2023-2026 a fost pentru Ministerul Public una dintre cele mai complexe etape ale evoluției sale postdecembriste
„Perioada 2023-2026 a reprezentat pentru Ministerul Public una dintre cele mai complexe etape ale evoluției sale postdecembriste, caracterizată prin suprapunerea vulnerabilităților structurale interne cu provocările externe, probabil fără precedent.
În 2023, Ministerul Public și, în special, Parchetul de pe lângă Înalta Curte se confruntau cu o criză profundă de funcționare, cauzată de un deficit istoric de personal, de o structură rigidă și depășită, precum și de o lipsă acută de reglementare internă adaptată la realitățile și provocările operaționale actuale”, a declarat Alex Florența, marți, la prezentarea bilanțului Ministerului Public pentru anul 2025.
Citește și: BREAKING Ministrul Justiției a făcut nominalizările la șefia Parchetului General, DNA și DIICOT
El a explicat că mandatul 2023–2026 a fost orientat spre stabilizarea institucională, spre reconstrucția capacității funcionale a parchetelor și crearea unor instrumente moderne de management judiciar.
„Măsurile au vizat, într-o abordare integrată, gestionarea crizei de personal și a volumului excesiv de dosare, reorganizarea structurală a Parchetului General și a parchetelor de pe lângă judecătorii, precum și a mecanismelor de coordonare pe verticală a Ministerului Public. Nu în ultimul rând, dezvoltarea unui cadru normativ intern coerent, creșterea gradului de specializare în investigarea infracționalității complexe și implementarea unui amplu program de digitalizare”, a transmis Alex Florența.
El a subliniat că rezultatele obținute în această perioadă confirmă eficiența direcțiilor asumate la nivelul managementului Parchetului General
„Încetarea creșterii stocului de dosare pentru prima dată în ultimul deceniu, creșterea operativității în soluționarea cauzelor, îmbunătățirea constantă a indicatorilor de calitate a actului de urmărire penală, scăderea ratei achitărilor la un minim istoric, creșterea capacității de recuperare a produsului infracțional și finalizarea unor cauze de o complexitate deosebită demonstrează, practic, consolidarea funcțională a Ministerului Public”, a mai declarat procurorul general.
El a menționat că Parchetul General a dovedit capacitatea de a se adapta rapid la noile infracțiuni și la noile paradigme de securitate.
„Fenomene precum amenințările hibride, tentativele de influențare a proceselor democratice, creșterea extremismului și a discursului instigator la ură au impus o reacție institucională fermă, coordonată și profesionistă, care a fost posibilă tocmai datorită măsurilor structurale adoptate în perioada 2023-2025”, a mai afirmat Alex Florența.
Parchetul General funcționa în baza unei organigrame învechite
El a mai precizat că Parchetul General funcționa pe baza unei organigrame învechite.
„Activitatea de urmărire penală se desfășura în cadrul unei structuri cu o specializare insuficientă, fiecare procuror instrumentând dosare de toate categoriile de infracțiuni, indiferent de gradul de complexitate sau specificul acestora.
Această abordare generalistă genera, însă, dificultăți majore în instrumentarea cauzelor ultraspecializate, conducea la o utilizare ineficientă a resurselor existente și limita capacitatea Parchetului General de a-și îndeplini rolul de structură de vârf în combatereariminalității”, a mai declarat procurorul general al României.
El a precizat că adoptarea unui nou regulament de ordine interioară a permis reorganizarea Parchetului General pe criterii de specializare și priorizarea domeniilor de acțiune.
Alex Florența: În ultimii doi ani România a fost expusă unor forme tot mai sofisticate de atac hibrid
Procurorul general al României, Alex Florența, a afirmat că în ultimii doi ani România a fost vizată de forme tot mai sofisticate de atac hibrid, printre care campanii de dezinformare și manipulare constantă în mediul online. El a explicat că acestea exploatează nemulțumiri sociale latente și amplifică emoții colective pentru a genera polarizare și neîncredere.
„În ultimii doi ani, România a fost expusă unor forme tot mai sofisticate de atac hibrid: Campanii de dezinformare, manipulare coordonată în mediul online, tentative de subminare a încrederii în instituțiile fundamentale ale statului. Aceste tehnici nu sunt însă întâmplătoare. Ele exploatează vulnerabilități reale sau percepute, speculează nemulțumiri sociale latente și amplifică emoții colective pentru a genera polarizare și neîncredere”, a declarat Alex Florența, marți, la bilanțul Ministerului Public.
El a subliniat că sistemul judiciar a fost supus în ultimul an unor presiuni semnificative.
”În ultimul an, sistemul judiciar a fost supus unor presiuni semnificative, unele legitime, altele deliberate, uneori parte a unor campanii de delegitimare menite să slăbească încrederea publică în instituțiile judiciare. Critica este firească într-o democrație, este chiar necesară. Dar atunci când critica generează neîncredere sistematică, când cazuri individuale sunt transformate în generalizări asupra întregului sistem, iar dialogul public este înlocuit de suspiciune permanentă, riscul nu mai este doar pentru o instituție în parte, riscul este pentru însăși funcționarea statului de drept”, a mai afirmat Alex Florența.
