Mircea Geoană, fostul secretar general adjunct al NATO, a declarat marți, în emisiunea Digi24, despre decizia președintelui Emmanuel Macron de a oferi asigurare nucleară extinsă unui număr restrâns de aliați europeni. Potrivit Geoană, această inițiativă reprezintă „o schimbare majoră” în politica nucleară franceză și un „pas politic semnificativ”, însă a reamintit că pentru România, guarantee-ul fundamental de securitate rămâne Alianța Nord-Atlantică.
„O transformare majoră în doctrina nucleară franceză”
Geoană a subliniat că Franța a avut întotdeauna o abordare nucleară independentă.
„Franța nu este integrată în structurile comune de planificare și descurajare nucleară ale NATO. A păstrat mereu, cu o anume atenție, aceste capabilități naționale, pe care le consideră vitale. Și președintele Macron, având conștient de contextul complicat din Europa, de pe poziția transatlantică și globală, a hotărât să extindă asigurarea nucleară franceză către un grup selectionat de state membre europene”, a spus Mircea Geoană.
El a mai adăugat: „Ce oferă Franța este, practic, o poliță de asigurare complementară. Și președintele francez a procedat cu maximă prudență, ținând cont de sensibilitățile numeroaselor aliați.”
Care ar trebui să fie poziția României
La întrebarea dacă România ar trebui să se alăture unui astfel de acord, Geoană a explicat mecanismul de descurajare nucleară din cadrul NATO: „Alianța are 32 de membri și deține o politică nucleară colectivă. O serie de țări, România nefiind printre ele, participă în diverse moduri la acest sistem de descurajare nucleară (…) În structura NATO, România nu face parte din primul grad de asigurare nucleară, la fel și Polonia nu este încă în acel grup.”
El a accentuat că, indiferent de alegerile individuale, NATO este esența securității comune.
„Indiferent de opțiunea unui stat în ceea ce privește forța descurajării nucleare, NATO rămâne centrul politicii de garantare. Și chiar dacă SUA au fost, în ultima vreme, mai puțin previzibile, niciodată nu a existat riscul ca Washingtonul sau Alianța să nu ofere protecție nucleară tuturor statelor membre”, a subliniat Geoană.
Ar constitui un avantaj pentru România?
Geoană a recunoscut dimensiunea politică a deciziei Franței: „Politic? Da, probabil. Este un act politic important al președintelui Macron, cu o greutate semnificativă. Deci, din punct de vedere politic, de ce nu? Franța este un aliat major, având în vedere că grupul de luptă NATO din România este condus de Paris.” Totuși, din perspectivă militară, fostul oficial NATO a avertizat că descurajarea nucleară a Alianței este deja superioară: „În planificarea militară, NATO trebuie să rămână principalul instrument de asigurare pentru noi (…) Asigurarea nucleară a Alianței este unică și orice supliment este binevenit.”
Geoană a menționat și decalajele tehnologice față de Rusia.
„Nu poți compara cu ce deține Federația Rusă: tehnologii foarte avansate. Franța și Europa abia acum încep să dezvoltăm sisteme hipersonice, care să poată transporta capete nucleare, în timp ce rușii le dețin deja”, a adăugat el.
El a evidențiat și costurile exorbitante ale unei astfel de politici.
„Este extrem de costisitor și nicio țară europeană nu are resursele bugetare să susțină o astfel de investiție majoră. Cred că această inițiativă trebuie examinată în toate capitalele europene. Dar să nu credem că ar putea înlocui garantarea nucleară a Alianței”, a concluzionat Geoană.
