O pană de trei magistrați de la Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat, miercuri, o sentință nefinală de patru ani de închisoare pentru fostul ministru al Agriculturii din PSD, Adrian Chesnoiu, după ce au respins apărarea avocaților săi care au încercat să subverseze credibilitatea martorului cheie al DNA și să diminueze semnificația probelor furnizate de acesta.
În mod concret, în finalul ședinței de la ultimul termen de judecată se menționează că unul dintre avocații lui Chesnoiu a încercat să discrediteze una dintre martorii cheie, pe denunțătoarea Aura Luminița Jâjâie, pentru care a cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție să solicite Tribunalului București sentința prin care a fost admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de fostul subaltern alministrului Chesnoiu cu procurorii DNA.
Avocatul lui Chesnoiu a considerat că documentele la care se referă ar putea permite apărării să analizeze o posibilă influență asupra martorei Jâjâie Aurora Luminița în relația ei cu procurorii DNA, având în vedere că, la data de 3 februarie 2022, aceasta a fost trimisă în judecată într-un dosar al aceluiași parchet pentru infracțiuni similare cu cele investigate în această cauză. El a mai arătat că la aceeași dată a fost înregistrat denunțul oral al martorei Jâjâie Luminița, acesta reprezentând actul inițiator al cauzei prezente.
Apărătorul altui inculpat din dosar a cerut instanței supreme admiterea probelor depuse la termenul din 5 martie 2025, constând în fotografii ale persoanelor afișate la minister în acel moment și note științifice referitoare la erorile software care pot apărea în Windows în legătură cu data unui document.
El a mai precizat că, tot prin nota probatorilor din 5 martie 2025, a menționat procesele-verbale pentru care a solicitat procurorului să prezinte datele de omologare a echipamentului folosit la înregistrările audio-video și calificarea personalului care a preluat și manipulat datele. Teza probatorie este că din aceste procese-verbale nu rezultă prin ce mijloace au fost efectuate înregistrările ambientale și de către cine, în timp ce în materialul de urmărire penală se susține că aceste înregistrări au fost realizate de martorul cu identitate reală.
La întrebarea instanței, apărătorul a explicat că nu a depus această cerere în procedura de cameră deoarece noile aspecte au apărut după propriile cercetări în faza de fond a procesului, când a observat că în materialele de urmărire penală se menționează că înregistrările au fost efectuate de martorul denunțător, se specifică în documentul avut de autorul acestui material.
Judecătorii au respins pe scurt argumentele apărătorului, arătând că procesele-verbale la care s-a referit sunt incluse în volumul 4 al dosarului penal, astfel încât apărarea putea observa de la început, când a studiat dosarul, problema ridicată la acest termen de judecată.
Cum a dezarticulat Direcția Națională Anticorupție încercarea de a submina credibilitatea martorului cheie
Procurorul DNA, prezent la ultima ședință de judecată din acest dosar, a explicat judecătorilor că extrasul de pe portalul instanței, depus la dosar, este suficient pentru ca apărarea să-și susțină poziția că martora Jâjâie Aurora Luminița a prezentat un denunț în această cauză și a cooperat cu autoritățile judiciare.
El a mai arătat că din internația hotărârii de condamnare rezultă că martora a fost parte a unui acord de recunoaștere a vinovăției care nu constituie un avantaj, ci doar o posibilitate pentru ea, deoarece, dacă nu s-ar fi încheiat acel acord, ar fi putut fi trimisă în judecată și să beneficieze de procedura de recunoaștere a vinovăției în fața instanței de fond, care are aceleași consecințe, anume reducerea cu o treime a limitelor pedepsei, se menționează în finalul ședinței de judecată.
Magistratul anticorupție a mai subliniat că martorul denunțător a făcut un denunț care a fost folosit ca motiv pentru reducerea pedepsei, potrivit art. 19 din OUG 43/2002, care reglementează activitatea DNA, și, pe de altă parte, nu a obținut avantaje concrete, nu i s-a acordat nicio circumstanță atenuantă care să scadă pedeapsa, profitul din infracțiune a fost confiscat, iar hotărârea este definitivă din cauza neapelării.
Prin urmare, a considerat că nu ar fi elemente care să poată fi deduse din atașarea la dosar a sentinței de condamnare pentru a beneficia inculpaților, apreciind că aceasta este o probă inutilă și a cerut respingerea cererii, au mai consemnat judecătorii ICCJ în document.
Un martor cheie…sub observație…
Referitor la puterea probatorie a declarațiilor martorului denunțător, a indicat că acestea trebuie evaluate într-un mod concertat.
Prin trimitere la Decizia nr. 59/2019 a Curții Constituționale, a reamintit paragraful 51, care stipulează că, în afara declarațiilor menționate la art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală, toate celelalte declarații au valoare probatorie absolută, fiind doar supuse principiului aprecierii libere a probelor. Deoarece martorul denunțător a acordat declarații cu identitate reală, fără a beneficia de măsuri de protecție, valoarea probatorie a declarațiilor sale trebuie analizată în corelație cu celelalte probe din dosar, aceasta fiind abordarea adoptată și în alte sisteme juridice, așa cum se menționează la pagina 52 din aceeași decizie.
De asemenea, a menționat că este de acord cu depunerea documentelor în circumstanțe atât de inculpatul Corobea Mihai-Cosmin, cât și de ceilalți inculpați, cu menținerea la dosar a actelor prezentate la 5 martie 2025.
A explicat că proba existentă în dosar este constituită de procesul-verbal de transpunere în scris a înregistrărilor, înregistrarea însăși fiind procedura probatorie, iar echipamentul fiind un instrument de administrare a probei. Sub acest aspect, a argumentat că nicio lege nu obligă autoritățile judiciare să îndeplinească o astfel de cerere, de a prezenta rapoarte de omologare sau documente care să certifice pregătirea profesională a ofițerilor care au operat aceste dispozitive.
A mai adăugat că din documentele dosarului rezultă că respectivele înregistrări ambientale au fost realizate cu echipamentul tehnic al Serviciului Tehnic al DNA, fiind operate de procurori și polițiști din această structură. Prin urmare, din punct de vedere al legalității, a considerat că nu este necesară administrarea de noi probe, decât dacă se contestă calitatea înregistrărilor, concordanța lor cu discuțiile reale și dacă această contestare este făcută într-un mod credibil, au mai menționat judecătorii cu privire la argumentația magistratului DNA.
DNA despre discuțiile șoptite ale fostului ministru
După ce procurorul de ședință a cerut personalizarea pedepselor în acest dosar, acesta a explicat pe scurt de sunt necesare condamnări ferme și de argumentele ex-ministrului nu trec testul credibilității.
Așadar, a explicat procurorul DNA în fața Înaltei Curți: „A doua zi după desfășurarea concursului, are loc o conversație între inculpatul Chesnoiu Adrian Ionuț și martorul Jâjâie Aurora Luminița, care este înregistrată ambiental, despre lucrarea candidatului Sandu Aurel, moment în care se observă că această lucrare este slabă, deși candidatul primise subiectele de concurs. Prin urmare, inculpatul Chesnoiu Adrian Ionuț îi instruiește pe martorul Jâjâie Aurora Luminița să se îndrepte către șeful Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, martorul Felix Cosma, pentru ca acesta să determine pe martorul Andone Cristian Anton, membru în comisia de concurs, să noteze mai generos lucrarea, astfel încât să acorde un 7, nota de trecere, lucrării inculpatului Sandu Aurel”.
Totodată, a precizat procurorul DNA, „au fost înregistrate ambiental și discuțiile martorei Jâjâie Aurora Luminița cu Felix Cosma și cu martorul Andone Cristian Anton, înregistrările confirmând detaliile raportate de martorul denunțător, precum și cele discutate și stabilite cu inculpatul Chesnoiu Adrian Ionuț, cei doi cooperând la planul acestuia, cel mai probabil datorită statutului său de ministru”.
Potrivit procesului-verbal din 22 septembrie 2022, a arătat că după analiza lucrării inculpatului Sandu Aurel, în raport cu baremul de corectare și notare, s-a constatat că aceasta avea aproximativ 36,6 puncte. Referitor la ceilalți membri ai comisiei care au corectat lucrarea scrisă, martorii Puțintei Spătărelu Mihail, Ploieșteanu Alecsandru și Melinte Călin Laurențiu, procurorul a susținut că aceștia au acordat punctajul conform propunerii martorei Jâjâie Aurora Luminița, adică nu prin corectarea efectivă a lucrării, ci în acord cu dorința ministrului ca inculpatul Sandu Aurel să treacă acest examen.
De asemenea, a menționat că prin Ordinul nr. 308 din 1 aprilie 2022, inculpatul Sandu Aurel a fost numit șef al Serviciului Patrimoniu, Arhivă, Administrativ și Protocol din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, încasând în perioada aprilie – 28 iunie 2022 un salariu de 50.995 lei, conform documentelor din dosar, se specifică în document.
Cum a eșuat fostul polițist Chesnoiu la testul DNA
Referitor la declarația inculpatului Chesnoiu Adrian Ionuț, procurorul a arătat că martora Jâjâie Aurora Luminița a fost autorizată ca colaborator și toate înregistrările ambientale au avut autorizarea judecătorului competent pentru drepturile și libertățile cetățenești, nefiind eliminate în procedura de cameră preliminară, așadar sunt valabile în proces și servesc la probarea infracțiunilor.
Totodată, a menționat că conversațiile avute de martorul Jâjâie Aurora Luminița cu inculpații Chesnoiu Adrian Ionuț, Răducan Andrei Cristian și cu alte persoane, sunt naturale, evidențiind faptul că martora a acționat după indicațiile și cererile inculpatului Chesnoiu Adrian Ionuț, cu sprijinul inculpatului Răducan Andrei Cristian, totul realizându-se în concordanță cu cerințele ministrului.
Cu privire la inculpatul Chesnoiu Adrian Ionuț, a mai subliniat că replica sa dovedesc că este conștient de discuție, încercând să fie concis și codificat, dar nu are nicio reacție de genul „despre ce vorbești?, ce-i asta?, eu nu sunt de acord cu ce îmi spui”.
Referitor la apărarea inculpatului din declarația sa, că i s-a păstrat în mod special ordinul nr. 308 din 1 aprilie 2022 pentru a-l semna, a considerat că aceasta nu se putea întâmpla decât cu acordul său expres.
Cu sau fără autorizarea procurorului, ca colaborator, martora Jâjâie Luminița nu putea avea un document pe care să îl pună ulterior pentru semnare după revenirea ministrului din delegație, în speranța că acesta îl va semna fără să observe data și conținutul.
A mai considerat că nu poate fi acceptată apărarea inculpatului, că martora a păstrat ordinul în sertar și l-a pus în mapă după data de 5 aprilie 2022 pentru a fi semnat de ministru, fără știința acestuia, ținând cont că funcția impune citirea actelor semnate și că inculpatul este un fost polițist, absolvent al Academiei de Poliție, care a lucrat ca ofițer de poliție, fiind exclusă ipoteza că cineva ar încerca să îl înșele în modul în care încercă să se apere inculpatul.
Mai mult, a susținut că această apărare este infirmată de discuțiile cu martorul Jâjâie Aurora Luminița înregistrate ambiental, precum și de declarația martorului denunțător, această depoziție având rolul de a conferi o structură și un sens conversațiilor ambientale și a modului în care s-au petrecut faptele, au mai reținut judecătorii ICCJ din argumentația procurorului DNA.
Chesnoiu, „victima de serviciu” a magistraților
Cu privire la explicația inculpatului Chesnoiu Adrian Ionuț despre comportamentul martorului Andone Cristian Anton, din declarația sa ca inculpat, a constatat că este infirmată de afirmațiile martorului, care a recunoscut clar că a vorbit cu șeful său care i-a cerut să acționeze într-un anumit mod din teamă de un posibil control viitor.
A menționat că inculpatul Chesnoiu Adrian Ionuț, în declarația sa, a recunoscut că a discutat cu martorul Jâjâie Aurora Luminița despre concurs, tematică, bibliografie, dar a încercat să sugereze că au fost discuții generale și că nu aveau implicații penale, aceste aspecte fiind infirmate de probele obiective, adică înregistrările ambientale, care coroborează declarația martorei și din care rezultă că inculpatul a dat indicații clare cu privire la nota care trebuia acordată lui Sandu Aurel, la subiectele care trebuiau transmise acestuia, și anume 2-3 legi pe care acesta să le studieze, aceste detalii fiind valabile și pentru ceilalți inculpați-candidați cărora li s-au comunicat subiectele.
În ceea ce privește explicația despre prezența inculpatului Sandu Aurel în biroul ministrului la 27 decembrie 2021, a argumentat că aceasta este complet neplauzibilă, deoarece inculpatul Sandu Aurel era la acel moment un pensionar militar, fără nicio legătură cu Ministerul Agriculturii.
A recunoscut că era tatăl unui prieten al inculpatului Chesnoiu Adrian Ionuț, cu care acesta juca fotbal, dar inculpatul Sandu Aurel nu avea motiv să viziteze ministrul în prezența șefului Managementului Resurse Umane, pentru ca a doua zi să ceară o adeverință de la fostul loc de muncă despre vechime și să aibă și acele discuții telefonice înregistrate, din care rezultă în esență că dorea să se reangajeze și să lucreze la Ministerul Agriculturii, iar din acele discuții rezultă că era un domeniu cu care nu a avut niciodată nicio legătură, dar dacă fiul său îl trimite la muncă, atunci se conformează.
Totodată, a arătat că inculpatul Sandu Aurel nu era o persoană din contextul profesional al ministrului, să se justifice vizita sa în contextul sărbătorilor de…
