Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a Contestat Decizia Washingtonului de a Acorda o Derogare Temporară de 30 de Zile de la Sancțiunile asupra petrolului rus, în contextul crizei energetice declanșate de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, relatează Mediafax.
Statele Unite au Permis Țărilor să Achiziționeze Petrol și Produse Petroliere Russe Sancționate, Care se Află Încărcate pe Nave în Mare. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că Măsura a fost Adoptată Temporar pentru a „Promova Stabilitatea Piețelor Globale de Energie” în Perioada Războiului din Orientul Mijlociu.
Punctele de vedere ale lui Zelenski
În timp ce se afla la Paris pentru o întâlnire cu președintele Emmanuel Macron, Volodimir Zelenski a criticat inițiativa americană de relaxare a sancțiunilor pentru petrolul rusesc, avertizând că o astfel de măsură ar consolida capacitățile militare ale Moscovei și ar submina eforturile diplomatice.
„Doar această relaxare din partea Statelor Unite ar putea oferi Rusiei aproximativ 10 miliarde de dolari pentru război. Acest lucru, fără îndoială, nu ajută la pace. Consider că ridicarea sancțiunilor va duce, în orice caz, la o consolidare a poziției Rusiei, care cheltuiește banii obținuți din vânzările de energie pe arme, iar toți acești bani sunt apoi folosiți împotriva noastră. Prin urmare, ridicarea sancțiunilor doar pentru ca mai multe drone să zboare ulterior spre tine nu este, în opinia mea, decizia corectă”, a afirmat liderul de la Kiev, citat de Associated Press.
Reacția Franței și a Germaniei
Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că majoritatea sancțiunilor îndreptate împotriva Rusiei rămân active, iar derogarea anunțată de Washington este una limitată și aplicată în circumstanțe excepționale.
Primindu-l pe omologul său ucrainean la Palatul Elysee, Macron a afirmat vineri că Rusia „se înșeală” dacă speră că conflictul din Orientul Mijlociu îi va oferi un „răgaz”, minimalizând relaxarea temporară a sancțiunilor americane asupra petrolului rusesc.
„Contextul creșterii prețului la petrol nu trebuie, în niciun caz, să ne facă să revizuim politica de sancțiuni împotriva Rusiei; aceasta este poziția pe care G7 și-o menține”, a declarat Macron.
SUA, membru al G7, a autorizat până la 11 aprilie vânzarea petrolului rusesc aflat încărcat pe nave, pe fondul unei creșteri spectaculoase a prețurilor la petrolul brut.
Rusia, o putere majoră energetică, are nevoie de fonduri pentru a-și financia efortul de război în Ucraina, unde a inițiat o invazie pe scară largă în 2022.
Macron a estimat că decizia americană a fost luată „în mod excepțional și limitat” și „nu revine în mod durabil și amplu asupra sancțiunilor pe care SUA înseși le-au decis” în cadrul G7.
Zelenski, dimpotrivă, a considerat că aceasta va conduce la o „întărire a poziției Rusiei” și „cu siguranță nu contribuie la pace”.
Potrivit președintelui ucrainean, această „relaxare” a sancțiunilor ar putea aduce Rusiei „circa 10 miliarde de dolari”, care vor fi cheltuite pe drone și alte arme.
Aceste drone sunt folosite în Ucraina, dar vor fi, de asemenea, utilizate împotriva „vecinilor Iranului”, aliat al Moscovei, și a occidentalilor prezenți în zonă, a avertizat Zelenski. „Ridicarea sancțiunilor doar pentru ca mai multe drone să vină să vă atace mai târziu nu este, după părerea mea, decizia bună”.
Rusia a afirmat că Teheranul nu i-a cerut ajutor militar. Presa americană, în schimb, a menționat o posibilă transmitere de informații de intelligence de la Russia către Iran pentru a ajuta la țintire.
Vizita președintelui ucrainean la Paris, a 12-a din anul 2022, se desfășoară în timp ce conflictul declanșat pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului monopolyzează atenția globală.
Un militar francez a fost ucis și alți șase au fost răniți joi seara într-un atac cu dronă, de concepție iraniană, în Kurdistanul irakian, au anunțat autoritățile franceze. Drona era de tip Shahed, potrivit unui colonel francez, același model utilizat aproape zilnic de Rusia în Ucraina.
Ucraina intenționează să-și valorifice experiența pentru a combate dronele iraniene, o experiență considerată „fără egal” de Palatul Elysee.
Echipe de experți militari ucraineni au călătorit în mai multe țări din regiunea Golf în ultima perioadă pentru a-și partaja expertiza în interceptarea dronelor de concepție iraniană, iar Zelenski a propus „să dezvoltăm toate acestea în colaborare cu țările europene”.
Macron și Zelenski au avut o întâlnire înaintea conferinței lor de presă comune, urmată de o discuție bilaterală. Președintele ucrainean urmează să participe, în cursul după-amiezii, la o întâlnire cu studenți de la Sciences Po.
Cei doi lideri au discutat și despre împrumutul de 90 de miliarde de euro promis de șefii de stat și de guvern ai UE Kievului în decembrie.
Primele tranșe sunt blocate de Ungaria, care solicită ca Ucraina să reia rapid transportul de țiței rusesc spre Ungaria prin conducta Drujba, avariată de un bombardament al Moscovei, conform autorităților ucrainene.
Președintele francez a asigurat „cu forță și claritate” că împrumutul va fi eliberat, deoarece „este datoria fiecărei națiuni să-și respecte promisiunile făcute”.
Subiectul va fi din nou pe ordinea de zi a reuniunii șefilor de stat și de guvern ai UE de săptămâna viitoare de la Bruxelles.
Un alt subiect pe agenda vizitei a fost nevoile de armament ale Ucrainei.
Președintele Zelenski, care are nevoie de sisteme de apărare antiaeriană avansate pentru a-și proteja țara împotriva atacurilor rusești, a declarat publicației Ouest-France că dorește să obțină „cât mai curând posibil” sisteme SAMP/T de nouă generație, franco-italiene.
În Ucraina, un atac cu rachetă rusă în regiunea Harkov a cauzat cel puțin trei morți și patru răniți vineri dimineața, au anunțat autoritățile locale.
Anunțul SUA a primit și o reacție din Germania. Cancelarul Friedrich Merz a transmis: „Șase membri ai G7 și-au exprimat foarte clar opinia că acesta nu este semnalul corect de transmis. În prezent, există o problemă de preț, dar nu o problemă de aprovizionare. Și, în acest sens, aș dori să știu ce motive suplimentare au determinat guvernul SUA să ia această decizie”.
Criza cu petrolul: Inițiativele Franței și Italiei
Mai multe țări europene, inclusiv Franța, au început discuții cu Iran pentru a negocia un acord care să asigure trecerea în siguranță a navelor lor prin Strâmtoarea Ormuz, conform unor surse citate de Financial Times, într-o încercare de a relua transporturile de energie din regiunea Golfului.
Transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece, în mod normal, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate globale, este în prezent aproape blocat din cauza războiului din Orientul Mijlociu.
Noul lider suprem al Iranului a promis că va menține strâmtoarea închisă.
Capitalile europene au inițiat aceste discuții preliminare în încercarea de a relua exporturile de petrol și gaze fără a extinde冲突ul, au declarat pentru Financial Times trei oficiali informați despre negocieri.
Franța este printre țările implicate în aceste discuții, au spus doi dintre oficiali. De asemenea, Italia ar fi încercat să inițieze consultații cu Teheranul pe această temă.
Oficialii au avertizat că nu există garanții că discuțiile vor progresa sau că Iranul este dispus să negocieze.
Teheranul este suspectat că încearcă să forțe o creștere a prețurilor la petrol și gaze pentru a exercita presiune pe președintele american Donald Trump să încheie conflictul, iar noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a promis joi că va continua blocarea strâmtorii.
Statele europene au încercat, până acum, să evite orice implicare directă în conflict, iar unele au criticat atacul Statelor Unite și al Israelului care a declanșat războiul regional.
Guvernele europene se tem că o blocare prelungită a Strâmtorii Ormuz ar putea duce la creșteri semnificative ale prețurilor la energie pentru companii și pentru populație, agravând problemele economice ale continentului și exercitând presiune suplimentară pe bugete.
Prețul petroleumului a urcat la aproximativ 100 de dolari pe baril, de la aproape 60 de dolari la începutul anului. În aceeași perioadă, prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu aproximativ 75%.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat săptămâna aceasta că Franța ar putea participa la escortarea navelor dacă tensiunile din regiune se vor reduce.
Un purtător de cuvânt al Palatului Élysée a reamintit că Macron a discutat săptămâna trecută cu președintele iranian Masoud Pezeshkian și i-a transmis că Teheranul „trebuie să garanteze libertatea navigației pentru a pune capăt închiderii Strâmtorii Ormuz”.
Trump afirmă că Statele Unite vor escorta nave în Strâmtoarea Ormuz „dacă va fi nevoie” (Fox News)
Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite vor escorta navele prin Strâmtoarea Ormuz „dacă va fi nevoie”, adăugând într-un interviu difuzat vineri de Fox News că SUA vor ataca Iranul „foarte dur săptămâna viitoare”, relatează Reuters.
Întrebat despre cum ar putea ajuta petrolierele să traverseze această strâmtoare strategică, Trump a răspuns: „Am face-o dacă ar fi nevoie. Dar, sperăm că lucrurile vor merge foarte bine. Vom vedea ce se va întâmpla”, fără a oferi alte detalii.
„Îi vom lovi foarte dur săptămâna viitoare”, a adăugat el în interviul cu Brian Kilmeade de la Fox News, difuzat parțial în cadrul programului „Fox&Friends”.
Comentariile sale au loc în contextul în care Statele Unite și alte țări se confruntă cu creșteri bruște ale prețurilor la petrol și gaze, războiul dintre SUA și Israel intrând în a cea de-a 14-a zi, iar prețurile petroleumului oscilând în jurul valorii de 100 de dolari pe baril vineri.
