Impactul crizei din Iran se va face sentit la nivelul întregii economii globale. Conform unor declarații ale șefilor executivi ai unora dintre principalele companii petroliere și de gaze din lume, distrugerea instalațiilor de prelucrare va afecta fiecare țară, relatează CNBC.
Pe parcursul conferinței energetice CERAWeek, organizată de S&P Global la Houston, liderii de industrie au precizat că piața încă nu a cuprins în întregime amploarea perturbațiilor din lanțul de aprovizionare cu petrol și gaze.
Ryan Lance, directorul executiv al ConocoPhillips, a menționat că eliminarea de pe piață a unor volume masive de energie nu se poate realiza fără a avea consecințe semnificative.
”Este imposibil să retragi de pe piață între 8 și 10 milioane de barili de petroleum pe zi, plus aproximativ 20% din volumul global de gaz natural lichefiat, fără a provoca efecte grave”, a declarat el.
Potrivit lui Sheikh Nawaf al-Sabah, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Iranul a practic instaurat un embargo economic asupra exportatorilor de petrol din Golful Persic prin blocarea Strâmtorii Ormuz, calea maritimă critică pentru transportul petrolului spre piețele internaționale.
Criza are efecte asupra economiei globale
”Acesta nu este un simplu atac împotriva statelor din Golful Persic, ci o situație care menține întreaga economie mondială în stare de ostatic”, a spus el, alertând că repercusțiile conflictului se vor extinde la întregul lanț de aprovizionare global.
Analistul independent Paul Sankey a estimat că șocul petrolier actual ar putea fi cel mai sever de la embargo-ul petrolier arab din 1973. ”Nu am mai fost martori unui astfel de eveniment de atunci. Blocarea Strâmtorii Ormuz este o situație extrem de gravă”, a afirmat el.
Managerii au solicitat, de asemenea, măsuri de protecție militară pentru infrastructura energetică. ConocoPhillips a rugat administrația americană să asigure protecția activelor sale din Qatar, după ce atacurile cu drone lansate de Iran au dus la închiderea celui mai mare centru global de lichenficare a gazelor naturale.
Prețul petrolului a înregistrat creșteri accentuate
În același timp, prețurile petrolului au suferit o ascensiune puternică. De la începutul conflictului, pe 28 februarie, prețul petrolului american a crescut cu aproximativ 49%, ajungând la aproape 100 de dolari pe baril, în timp ce cotația Brent a urmat cu peste 55%, până la aproximativ 112 de dolari.
Directorul general al Shell, Wael Sawan, a subliniat că problema fundamentală nu este fluctuația prețurilor, ci deficitarul fizic de resurse.
”Clienții noștri au nevoie de energii reale, nu doar de prețuri notate pe hârtie”, a explicat el.
Numeroși directori au avertizat că deficitul de combustibili ar putea deveni mai accentuat decât cel de petrol. Sawan a menționat că aprovizionarea cu kerosen pentru aviație este deja afectată, iar următoarele produse care ar putea fi vizate de o posibilă penurie sunt motorina și benzina.
Directorul TotalEnergies, Patrick Pouyanné, a declarat că prețurile combustibililor au crescut deja semnificativ, iar câteva țări au început să adopte măsuri de protecție a stocurilor proprii. China a interzis exporturile de produse petroliere, iar Thailanda a introdus raționalizareabenzinei.
În paralel, companiile din domeniul energetic încearcă să compenseze lipsa livrărilor din regiunea Golfului Persic. Exportatorul american de gaz natural lichefiat Cheniere caută să sporească expediile către Asia, însă durata transportului este de aproape o lună de la Statele Unite până în regiune.
Experții avertizează că efectele conflictului ar putea persista luni de zile chiar și după încetarea ostilităților, deoarece națiunile vor încerca să-și refacă rezervele energetice.
Analiștii consideră că războiul ar putea avea, de asemenea, un impact major asupra economiilor din Golful Persic. Unele state din zonă, precum Irak, Qatar, Emiratele Arabe Unite sau chiar Arabia Saudită, ar putea înregistra scăderi de până la 30% ale produsului intern brut dacă perturbațiile energetice se vor prelungi.
