O anchetă de opinie cu abordare multidimensională, efectuată de CURS în ultima săptămână a lunii martie, evidențiază o reacție extrem de negativă a cetățenilor în legătură cu gestionarea crizei combustibililor de către autorități, pe fondul tensiunilor provocate de conflictul din Orientul Mijlociu. Rezultatele arată o nemulțumire aproape universală, în directă corelație cu efectele economice resimțite de populație și cu așteptările față de rolul statului în stabilirea prețurilor.
Nivelul înalt de desacord față de Guvern
Modul în care guvernul a abordat această criză a fost unul dintre cele mai criticate aspecte evaluated în cadrul întregii anchete. Potrivit rezultatelor, 89% dintre participanți declară că nu sunt mulțumiți de managementul autorităților, în timp ce doar 8% se declară satisfăcuți. Un procent de 3% nu și-au exprimat o poziție clară.
Acest rezultat subliniiază o separare profundă între reacția oficială și așteptările publicului, într-un context în care escaladarea prețurilor la combustibili a devenit una dintre cele mai puternice presiuni asupra bugetelor gospodăriilor.
Creșterea prețurilor, resimțită intense de majoritatea românilor
Efectele majorărilor de prețuri la carburanți au fost resimțite de un contingent covârșitor de respondenți. Conform datelor, 37% afirmă că au fost afectați foarte puternic, iar 44% în mare măsură. doar 11% aprecieză că impactul a fost marginal, iar 5% consideră că a fost foarte redus. 3% au omis să răspundă.
Peste 80% dintre cei chestionați declară că au suferit semnificativ din cauza scumpirilor, ceea ce explică nemulțumirea acută și solicitarea publică pentru intervenții rapide din partea Guvernului.
Populația solicită o ingerință fiscală directă
În ceea ce privește soluțiile viabile, majoritatea respondenților indică o preferință pentru măsuri directe de stat asupra prețurilor, în special prin scăderea impozitelor. Cel mai mare grup consideră că autoritățile ar fi trebuit să reducă în același timp atât accizele, cât și taxa pe valoarea adăugată pentru combustibili.
Reducerea simultană a accizelor și TVA-ului – 36%
Scăderea TVA-ului – 25%
Scăderea accizelor – 22%
Lăsarea pieței să se autoregleze – 13%
Nu știu / Nu răspund – 4%
Exista prin urmare o orientare puternică spre soluții de natura intervenționismului economic, într-un moment în care cetățenii experimentează direct consecințele crizei și cer acțiuni imediate pentru reducerea prețurilor la pompă.
Detaliile metodologiei sondajului și despre CURS
Cercetarea a fost realizată în intervalul 23–27 martie 2026, pe un eșantion de 1.517 de adulți, reprezentativ la scară națională. Marginea de erosare a rezultatelor este de ±2,5%, cu un nivel de încredere de 95%, iar datele au fostajustate în funcție de regiune și de mediul de rezidență (urban/rural).
Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS este instituția de cercetare sociologică cea mai veche din România, având o istorie de peste cincizeci de ani în domeniul sondajelor și al analizelor sociale. Pe parcursul timpului, centrul a monitorizat în continu evoluția societății românești prin studii de opinie, cercetări electorale și sondaje de ieșire pentru toate cyclele electorale.
Metodologiile aplicate sunt conforme cu standardele internaționale, iar rețeaua proprie de agenți de cercetare acoperă întregul teritoriu, incluzând și zonele greu accesibile. Institutul este membru al organizației ESOMAR și colaborează cu autorități publice, ONG-uri și parteneri străini, fiind recunoscut ca un participant semnificativ în cartografierea opiniei publice din România.
