Scăderea PSD este inevitabilă, iar acest partid va ajunge la aproximativ 10% din scorul electoral, declară profesorul Dumitru Borțun, specialist în comunicare și fost consilier prezidențial între 1992 și 1996, într-un interviu acordat News.ro, pe care îl prezentăm mai jos.
Profesorul Borțun mai menționează că observă indicii tot mai clari că președintele Nicușor Dan este tentat să realizeze o „piruetă” similară celei efectuate de Klaus Iohannis în 2021, adică să reconstruiască USL și să elimine din guvernare elementele cu vocație reformatoare.
Toleranța foarte mare a lui Nicușor Dan față de PSD, principalul partid responsabil pentru situația critică a României, lasă profesorul Borțun în Reflections. Acesta consideră că o revivire a USL ar cauza un rău enorm țării pe termen mediu și lung. Interlocutorul crede că președintele este tentat în acest moment să își asigure liniștea, exact cum a procedat Iohannis, eliminându-l pe Ilie Bolojan din funcția de prim-ministru și pe USR din coaliția de guvernare.
Profesorul Borțun oferă și o analiză comportamentală a președintelui Nicușor Dan. Afirmă că acesta nu are capacitatea de a stabili relații cu oamenii, că are probleme chiar și în interacțiuni de bază, cum ar fi strângerea mâinii, privirea în ochi sau vorbitul degajat cu interlocutorul. În plus, episodul de acum câteva săptămâni, când șeful statului a spus unor suporteri nemulțumiți că are de 10 ori mai multe informații decât ei, a fost o gafă majoră care indică trufie.
Atacurile la care am asistat în ultimele luni împotriva femeilor vizibile în politica românească – partenera președintelui, Mirabela Grădinaru, miniștrii Oana Țoiu și Diana Buzoianu – sunt orchestrate de oameni din sistem care își văd amenințate privilegiile. Deși sunt „jegoase”, după cum le caracterizează profesorul Borțun, aceste campanii nu le vizează direct pe femeilerespective, ci își au ținta pe alții, respectiv președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan. Oana Țoiu este atacată pentru că a deranat un cuib de viespi, a adăugat Dumitru Borțun: Ministerul de Externe este plin de securiști în stil vechi, după modelul ceaușist, și nimeni nu a reușit până acum, în 36 de ani, să îl reformeze.
Interlocutorul a analizat și câteva trăsături ale poporului român. A explicat că rază de încredere foarte scurtă a românilor în general afectează randamentul instituțional până la vârf, deoarece decidenții de top preferă să apeleze la prieteni și rude, în loc să se bazeze pe specialiști. În același timp, poporul român manifestă o toleranță neobișnuită față de hoție și corupție. Oamenii știu că persoanele pe care le votează sunt corupte, dar nu au o problemă cu acest lucru.
Pe parcursul dialogului, profesorul Borțun a relatat discuții interesante avute cu președinții României și a oferit o scurtă caracterizare a acestora. Pe Klaus Iohannis l-a descris ca fiind epitomul Teoriei Maximelor Incompetențe formulate de Peter.
Mai jos puteți citi interviul acordat de profesorul universitar Dumitru Borțun (75 de ani), doctor în filosofie și expert în comunicare și relații publice.
Nicușor Dan nu poate stabili relații. El are probleme chiar în interacțiunile „față în față”, cum ar fi strângerea mâinii, privirea în ochi sau conversația fluidă! Nu spui unui om simplu că ai de 10 ori mai multe informații! Aceasta a fost o greșeală extraordinară care indică trufie, mândrie, deci un defect de caracter.
Matei Udrea: Bună ziua, domnule profesor, vă mulțumesc pentru timpul acordat!
Dumitru Borțun: Cu plăcere!
Matei Udrea: Dumneavoastră sunteți printre cei mai buni comunicatori din România și v-aș întreba, în această calitate: cum comunică actuala conducere a statului cu poporul român?
Dumitru Borțun: Păi, de la slab spre mediocru! Cam asta e… Mi-e greu să spun. Nota 6!
Matei Udrea: Nota 6!
Dumitru Borțun: Da. Nota 6 pe o scală de la 1 la 10. Pentru că, în primul rând, nu au specialiști în comunicare. Ei își iau specialiști în comunicare dintre ziariști. Or, meseria ziaristului este alta față de cea a specialistului în comunicare și relații publice. Aici e vorba de comunicarea externă a unei organizații – în cazul nostru, Guvernul, Ministerul Apărării, Ministerul de Externe sau Președinția – cu publicul larg. Trebuie să ai specialiști care să traducă limbajul de specialitate, diplomatic sau militar, într-un limbaj accesibil. Aceasta este o profesie care se învață la facultăți sau masterate, cel mult în 2 ani. Ei nu au astfel de specialiști. În general, angajează în structurile de comunicare clientelă politică sau rude și prieteni, dintre concetățeni sau din aceeași localitate. Acest lucru se datorează razei foarte scurte de încredere din cultura românească. Românii au o rază de încredere foarte îngustă, limitată la rude și vecini. În străini nu au încredere. Asta explică de ce nu se organizează concursuri pe post! Când se dau, se trișează, se fraudă. intră oameni „de încredere” în locul specialiștilor. Același lucru se întâmplă și în comunicare. Din această cauză avem acest spectacol penibil.
Matei Udrea: Asta pare un fel de politică tribală, ca în unele țări africane. În anii ’60, după independență, țările africane au ales conducători care umpleau organigramele cu oameni de încredere din triburile lor, fără a ține cont de competență.
Dumitru Borțun: Exact! Asta este! În varianta civilizației europene, acest lucru cu rudele și vecinii a dus până în Evul Mediu. Dar noi am început să ieșim din Evul Mediudupă Al Doilea Război Mondial! În 1945, când s-a încheiat războiul, 80% din populația României era la țară, adică în Evul Mediu. Doar o cincime era urbană. Uitați-vă la mâna mea (profesorul Borțun îi arată reporterului degetele răsfirate – n. red.)! Din cinci părți, o parte era la oraș, restul la sat.
Matei Udrea: Așa este!
Dumitru Borțun: Ei bine, în perioada comunistă au venit la oraș 8 milioane de oameni. Cum credeți că s-au putut resocializa acești oameni? Se numește inculturație! Adică tranziția dintr-o cultură în alta într-o generație. Acum suntem la a treia generație urbană și unii nici acum nu s-au urbanizat profund la nivelul schemelor mentale, al gândirii și al evaluării realității. Iată de avem deficiențe în comunicare acolo unde nu pătrund specialiștii, oameni formați în comunicare. Asta înseamnă 3 ani licență și 2 ani masterat. Fără asta, nu poți avea comunicare eficientă!
„Să taci şi să faci!”
Este aceeași prejudecată de tip cultural pre-modern, sau țărănesc în cazul nostru, care spune „Să taci și să faci!”. Paradigmele culturale sunt ca niște coduri genetice. Sunt foarte greu de depășit, indiferent ce le spui. Trebuie pur și simplu să resetezi acești oameni!“
Matei Udrea: Ați observat că atât președintele Nicușor Dan, cât și premierul Ilie Bolojan – altfel, oameni care au terminat matematica – au răspuns, atunci când au fost întrebați de ce nu comunică mai mult pe anumite teme, că ei fac și lumea o să vadă, că faptele vor vorbi pentru ei? Funcționează această abordare?
Dumitru Borțun: Nu funcționează! Este aceeași prejudecată de tip cultură pre-modernă, sau cultură țărănească în cazul nostru, în care se spune „Să taci și să faci!“, „Omul gospodar tace și face“, „Vorbă lungă, sărăcia omului“, „Dacă tăceai, filosof rămâneai“. Aici este o serie întreagă de înțelepciuni care, de fapt, sunt împotriva comunicării. Și este greu de depășit. Asta formează, de fapt, o paradigmă culturală. Or, paradigmele culturale sunt ca niște coduri genetice! Sunt foarte greu de învins, indiferent ce le-ai spune. Trebuie pur și simplu să resetezi acești oameni! Și asta se poate întâmpla doar în facultățile de specialitate: în facultăți de jurnalism, unde se formează comunicatori, și în facultățile de comunicare și relații publice, unde se formează specialiștii în strategii de comunicare. Aici este o distincție ca între actor și regizor. Una este să fii actor – atunci ești comunicator – și alta este să fii regizor – cel care concepe un spectacol și distribuie actorii în roluri. Deci, noi nu avem specialiști. De fapt, avem, că facultățile noastre produc anual sute de specialiști…
Matei Udrea: Păi, și unde sunt specialiștii ăștia?
Dumitru Borțun: Ori în străinătate, ori în corporațiile multinaționale!
Matei Udrea: Unde sunt plătiți bine.
Dumitru Borțun: Da! Și unde sunt primiți! Că și la Guvern ar putea să-i plătească bine, dar nu îi primesc! Acolo sunt amante, cumnate… Alte specii.
Matei Udrea: V-aș întreba și cum vi se pare că funcționează comunicarea către electorat a propagandei așa-zis suveranist-extremiste și care promovează teorii conspiraționiste, antioccidentale, antieuropene.
Dumitru Borțun: Teoriile astea așa-zis conspiraționiste sunt niște încropiri foarte simple și simpliste, pentru că simplifică realitatea pentru niște minți simple. Adică minți care nu gândesc foarte mult, dar care compensează gândirea cu trăirea. Sunt oameni care au sentimente foarte puternice, care au atașamente foarte puternice. Unii au atașament față de epoca Ceaușescu, alții față de epoca Antonescu, alții față de mișcarea legionară, alții față de dacii lideri. Fiecare are o fixație din asta și necazul știi care e? Că în momentul în care un om sau un grup are niște idei fixe, dacă…
