Bulgaria va organiza duminică alegeri parlamentare, pentru prima dată în ultimii cinci ani. Partidul Bulgaria Progresistă, condus de fostul președinte Rumen Radev, pornește cu un avans considerabil – în jur de 31‑34 % din voturi în sondajele de dinaintea scrutinului, conform Mediafax.
Statul vecin României, membru al NATO și, de la 1 ianuarie, parte a zonei euro, a cunoscut o perioadă de instabilitate politică. La mijlocul lunii decembrie 2025, guvernul de coaliție condus de partidul conservator GERB a demisionat în urma protestelor din Sofia și din alte orașe, susținute de Rumen Radev și adresate corupției, potrivit Le Figaro.
Presa bulgară a remarcat că, pentru observatorii occidentali, „Radev este următorul Orban”, scrie publicaţia Novinite. Fostul pilot NATO s‑a confruntat cu Bruxelles‑ul, a pus la îndoială ajutorul militar pentru Ucraina și a criticat acordul de securitate semnat de guvernul interimar al Bulgariei cu Kievul.
Politico l‑a inclus pe o listă scurtă de potențiali succesor ai lui Orban în rolul de „principal perturbator” al UE, menționând că Bruxelles‑ul „reflectă deja ascensiunea imperiului Rumen”.
Totuși analogia interpretează greșit contextul bulgar. Bulgaria are deja propriul „Orban”, pe nume Boyko Borissov.
Cine sunt cei doi
Înainte de a fi ales pentru prima dată președinte în 2016, generalul Rumen Radev, fost pilot militar, a comandat Forţele Aeriene Bulgare. Candidatura i‑a fost susţinută de socialiștii pro‑ruşi. În timpul protestelor anticorupţie din 2020, el a sprijinit manifestanţii, câştigând simpatia unor alegători liberale pro‑europene.
Acest sprijin i‑a permis să obţină un al doilea mandat în 2021, cu aproape 67 % din voturi la al doilea tur, învingând candidatul susţinut de GERB. Însă poziţia sa împotriva ajutorului militar pentru Ucraina a determinat mulţi critici să-l descrie ca pro‑russ. Într‑un interviu acordat CNN în iunie anul trecut, el şi-a exprimat dezamăgirea faţă de sprijinul slab al Uniunii Europene pentru „eforturile de pace” ale preşedintelui american Donald Trump, conform Le Figaro.
Boyko Borissov a fost figura dominantă în politica bulgară din 2009. Fost bodyguard şi pompier, promovat în Ministerul de Interne, a ajuns la putere promiţând să lupte împotriva corupţiei şi să restabilească ordinea. Partidul său, GERB, a câştigat toate alegerile parlamentare din 2009, cu scurte întreruperi când cabinetul Petkov a condus şase luni (decembrie 2021) şi când guvernele interimare au preluat conducerea.
Novinite notează că mandatul său a generat ceea ce criticii numesc o capturare sistematică a statului: „Parchetul, Consiliul Judiciar Suprem, comitetul anticorupţie – toate capturate de GERB şi de oamenii lui Borissov”, a rezumat un deputat european. Multiple scandaluri de interceptări telefonice, fotografii ale unor sume mari de bani şi lingouri de aur presupuse a fi găsite în reşedinţa sa, precum şi protestele masive din 2020, nu au reuşit să-l înlăture de la putere.
Ce arată sondajele
Sondajele finale publicate înainte de vot arată o situație fragilă a majorităţii în cursa electorală bulgară, potrivit Novinite.
Ultimul studiu al Alpha Research plasează Bulgaria Progresistă pe primul loc cu 34,2 %, urmată de GERB cu 19,5 %. Pe locul trei se află PP‑DB cu 11,6 %; DPS are 9,4 %; Revival ocupă locul cinci cu 5,8 %; iar BSP este la pragul parlamentar cu exact 4 %. Sociologul Boryana Dimitrova a subliniat că „intriga reală nu este cine ocupă primul loc, ci numărul de partide ce vor intra în parlament”, aspect ce va modela viitoarele alianţe.
Al doilea sondaj realizat de Myara prezintă un clasament similar, cu mici variaţii ale procentelor: Bulgaria Progresistă 34,6 %, GERB 18,5 %, PP‑DB 11,4 %, DPS 9,1 %, Revival 7,4 %, iar BSP rămâne la 4 %. Partide mici, precum Siyanie şi MECH, se situează puțin sub pragul de intrare.
Agenţia Trend oferă o perspectivă uşor diferită, proiectând cinci partide în parlament: Bulgaria Progresistă 33,2 %, GERB 19,1 %, PP‑DB pe locul trei, DPS şi Revival urmează îndeaproape, iar BSP rămâne din nou la pragul de 4 %, la fel ca Siyanie şi MECH.
În toate cele trei studii, sociologii coincid asupra câtorva puncte cheie: Bulgaria Progresistă conduce confortabil, concurenţa pentru poziţiile din „mijloc” rămâne strânsă, iar forma finală a parlamentului va depinde în mare parte de alegătorii indecişi şi de prezenţa la vot, estimată la aproximativ 3,2‑3,3 milioane de persoane.
Alegerile parlamentare anticipate din 19 aprilie reprezintă cea de‑a optă convocare a Adunării Naţionale din 2021 şi urmează demisiei guvernului Jeliazkov din decembrie 2025.
La aceste alegeri anticipate, 14 partide şi 10 coaliţii se înscriu, comparativ cu 22 de partide şi nouă coaliţii la alegerile din octombrie 2024.
