Un copil care începe să citească din plăcere până la vârsta de nouă ani ajunge în adolescență cu o structură cerebrală considerabil diferită față de un coleg care nu a dezvoltat niciodată acest obicei.
Studiile arată că lectura timpurie pentru plăcere este asociată cu zone și volume corticale globale mai mari ale creierului, conform DailyGalaxy.
Diferențele se regăsesc în regiunile implicate în procesarea limbajului, controlul atenției și integrarea senzorială, precum cortexul temporal, frontal și insular. Aceste arii au fost anterior legate de o sănătate mintală superioară și de o reglare comportamentală mai eficientă.
Citiți 12 ore pe săptămână pentru a atinge nivelul optim cognitiv
Echipa, ale cărei rezultate complete sunt publicate în *Psychological Medicine*, a identificat un prag clar. Performanțele cognitive s-au îmbunătățit pe măsură ce timpul săptămânal dedicat lecturii a crescut, până la aproximativ 12 ore, după care s-au stabilizat.
Dincolo de acest prag, rezultatele au început să scadă treptat. Cercetătorii sugerează că această descreștere ar putea reflecta un compromis: copiii care citesc mult peste 12 ore pe săptămână petrec probabil mai puțin timp în sporturi organizate și în interacțiuni sociale directe, care și ele susțin dezvoltarea cognitivă.
Diferențele structurale au rămas semnificative și după ce s-au controlat variabile precum vârsta, sexul, stadiul pubertății, indicele de masă corporală, rasa și etnia, nivelul de educație al părinților și venitul familial.
Raportările părinților și ale profesorilor au indicat, de asemenea, un număr mai redus de simptome de deficit de atenție la aceiași copii.
Datele de cohortă au demonstrat un alt model: copiii care citeau pentru plăcere petreceau semnificativ mai puțin timp în fața ecranelor, atât în timpul săptămânii, cât și în weekenduri, și aveau un somn mai îndelungat în adolescență.
Un avantaj lexical pe care alte variabile nu-l pot neutraliza complet
Statistici din Marea Britanie prezintă în mod precis cum se traduce acest beneficiu cognitiv în vocabularul de zi cu zi.
Cercetătorii au analizat vocabularul a aproape 11 000 de adolescenți de 14 ani printr-un exercițiu de potrivire a cuvintelor din cadrul studiului „Millennium Cohort Study”, care urmărește participanții încă de la naștere, din anul 2000.
Adolescenții care citeau zilnic pentru plăcere au recunoscut corect cu 26 % mai multe cuvinte decât cei care nu citeau deloc în timpul liber.
Cei crescuți în case cu numeroase cărți au obținut un scor cu 42 % mai mare decât adolescenții din gospodării cu puține cărți.
După ce s-au luat în considerare nivelul de educație al părinților, ocupația acestora și testele cognitive realizate la vârsta de cinci ani, cititorii zilnici au în continuare obținut un scor cu 12 % superior.
Romanele și eseurile cer un efort mental
Tipul de lectură pe care îl preferă un adolescent influențează randamentul cognitiv. Textele care solicită o înțelegere profundă și susținută – cum ar fi romanele, eseurile și lucrările argumentative – oferă cele mai mari beneficii.
Aceste forme de lectură forțează creierul să construiască sens din simboluri, să urmărească secvențe narative sau logice pe parcursul unor pasaje lungi și să rețină simultan multiple idei.
Adolescenții care au citit din plăcere de la vârste timpurii au înregistrat scoruri mai mici la Chestionarul de comportament al copilului, indicând un nivel redus de stres, depresie și dificultăţi de atenție, conform diverselor evaluări și instrumente de măsurare.
