Vučić a afirmat că Statele Unite ar putea ajunge să exercite o influență majoră asupra unor state din estul Europei, fără ca acestea să fie formal „sub dominație” americană.
„Consider că America își va contura propriul ansamblu, incluzând cinci până la zece națiuni europene, în special din est, nu sub control direct, ci sub o influență predominantă a SUA, generând dificultăți pentru Uniunea Europeană”, a declarat Vučić.
Când i s-a întrebat dacă se referă la o posibilă separare a unor state est-europene de nucleul vestic al UE, președintele sârb a răspuns: „Da”. A invocat apoi Polonia, România și Bulgaria, susținând că americanii ar putea negocia „o structură în Polonia”, „alta în România” și „alta în Bulgaria”, scenariu ce ar îngreuna coeziunea politică europeană.
Serbia solicită includerea tuturor statelor candidat în piața unică
Această remarcă a apărut în contextul în care Vučić promovează accelerarea aderării statelor candidat la piața internă a UE. El a reluat propunerea dezvoltată alături de prim‑ministrul albanez Edi Rama: un acces mai rapid la piața comună și la spațiul Schengen pentru țările candidate pregătite, fără să solicite imediat drepturi de veto, comisari europeni sau locuri în Parlamentul European. Propunerea comună Vučić‑Rama a fost făcută publică la sfârșitul lunii februarie.
Liderul belgradului a susținut că acceptarea doar a unor state precum Muntenegru sau Moldova, fără Serbia, „nu are sens”, pledând pentru o abordare integrată a tuturor statelor candidat. Serbia este candidat la UE din 2012, iar discuțiile de aderare au început în ianuarie 2014; conform Consiliului UE, până în prezent au fost deschise 22 de capitole de negociere.
Vucic, despre aderarea României și Bulgariei la UE: Eram la zi cu toate cerințele?
În interviu, Vučić a criticat ezitarea marilor puteri europene în legătură cu extinderea, considerând că lipsa unei decizii prompte ar reprezenta „o mare greșeală strategică”. El a făcut o analogie cu aderarea României și Bulgariei, susținând că la momentul accesului nu îndeplinesc pe deplin toate condițiile. În aceeași frază a eronat anul aderării, menționând 2004, deși România și Bulgaria au devenit membri ai UE la 1 ianuarie 2007.
„Cred că era 2004 când România și Bulgaria au intrat în Uniunea Europeană. Îndeplineau ele toate condițiile, toate cerințele, chiar și astăzi? Nu este cazul”, a precizat președintele Serbiei.
„O mare greșeală strategică”
Întrebat dacă marile puteri europene doresc cu adevărat continuarea procesului de extindere a UE, Vučić a răspuns că blocarea acestui proces ar fi un erou grav.
„Dacă nu vor, comit o mare greșeală strategică”, a afirmat el.
Președintele Serbiei a adăugat că speră la o schimbare de atitudine în capitalele europene majore.
„Sper că, pentru prima dată în mulți ani, există o oarecare înțelegere în Italia, Franța și Germania. Așa cred eu. Dar nu sunt sigur”, a spus Vučić.
Vučić respinge acuzațiile că Serbia ar fi „marioneta Rusiei”
În același interviu, liderul de la Belgrad a negat că Serbia ar fi prea apropiată de Moscova și a criticat maniera în care Occidentul descrie Rusia. Când i s-a cerut să comenteze relația Serbiei cu Rusia, Vučić a remarcat că Occidentul se auto‑defineste ca „far al democrației”, în timp ce Rusia este prezentată ca „far al răului”, o percepție pe care o consideră eronată.
„Există nuanțe, multe nuanțe de gri. Nu totul este alb și negru”, a afirmat Vučić.
Președintele sârb a legat opinia publică sârbă despre Rusia de bombardamentele NATO din 1999 și de statutul Kosovo. El a acuzat statele occidentale că au modificat frontierele Serbiei, un precedent care, spune el, a fost urmat apoi de alte națiuni.
„Multe țări au început să acționeze împotriva națiunilor suverane și să redeschidă granițele pentru că au văzut că voi ne-ați schimbat marginile”, a susținut Vučić.
