Populația ocupată cuprinde toate persoanele care desfășoară în mod obișnuit o activitate remunerată, fie că este vorba de un loc de muncă sub contract, fie că este independentă, în vederea obținerii unor venituri sub formă de salariu, plată în natură sau alte tipuri de remunerații.
Potrivit INS, segmentul civil al populației ocupate exclud cadrele militare și persoanele aferente acestora (personalul MApN, MAI, SRI), deținuții și salariații din organizațiile politice și societății civile.
Studiu / Situația populației ocupate în România
În perioada 2008‑2024, după aderarea la UE, populația civilă ocupată din România a scăzut cu aproximativ un milion de persoane: de la 8,7 milioane în 2008 la 7,7 milioane în 2024.
În același interval, numărul salariaților a înregistrat o creștere, de la 5,2 milioane la 5,8 milioane. Categoriile cu cea mai accentuată scădere procentuală au fost: lucrătorii familiali neremunerați (cu 72 % mai puțini în 2024 decât în 2008) și cei care lucrează pe cont propriu (cu 31 % mai puțini).
Proporția populației civile ocupate în întreprinderile de stat a rămas practic neschimbată (16,6 % în 2008, 16,5 % în 2024), pe când cea a forței de muncă din sectorul privat a crescut de la 79,9 % la 81,8 %.
:format(webp):quality(80)/https://www.mediafax.ro//wp-content/uploads/2026/04/captura-de-ecran-din-2026-04-30-la-18-46-30.png)
Studiu / Situația populației ocupate în România
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă reprezintă procentul populației ocupate față de totalul rezidenților cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani. Acest indicator a crescut ușor, de la 62,5 % în 2008 la 63,4 % în 2024.
În rândul femeilor, rata ocupării este puțin mai scăzută: 57,8 % în 2008 și 58,3 % în 2024.
Există diferențe notabile între județe în ceea ce privește această rată. Cele mai mari valori se înregistrează în județele Cluj (78 %), Timiș (77 %) și Sibiu (74 %).
În București, numărul persoanelor ocupate (1,3 milioane) depășește populația rezidentă în vârstă de muncă, deoarece în capital lucrează un număr semnificativ de locuitori din județele învecinate.
Cele mai mici niveluri ale ocupării se găsesc în județele Giurgiu (40 %), Botoșani (41 %) și Călărași (41 %).
Aceste statistici subliniază necesitatea unor politici publice care să garanteze accesul echitabil la muncă, să diminueze disparitățile teritoriale și să îmbunătățească condițiile pentru toți lucrătorii, conform Monitorului Social, prezentat într-un studiu recent.
