Cercetările anterioare au arătat că există numeroși factori de risc modificabili pentru demență, însă intervențiile asupra lor după debutul procesului neurodegenerativ aduc beneficii limitate. De aceea, oamenii de știință se îndreaptă tot mai mult spre primele etape ale vieții, căutând cauze care ar putea avea un impact semnificativ în timp, conform Science Alert.
Un studiu din 2023 a descoperit că anumiţi factori legați de naștere se corelează cu o uşoară creștere a riscului de demență pe tot parcursul existenței.
În timp ce alţi factori, precum faptul că o femeie împartă uterul cu un gemel, nu pot fi controlaţi, alţii – de exemplu un interval scurt între sarcini sau o sarcină după împlinirea vârstei de 35 de ani – pot influența opţiunile părinţilor.
Un alt proiect publicat la finalul anului 2024 a analizat factorii de risc la adulţii tineri cu vârste cuprinse între 18 și 39 de ani.
O echipă condusă de Global Brain Health Institute (GBHI) din Irlanda a reunit specialişti din 15 state pentru a elabora un plan de sănătate cerebrală pe tot parcursul vieţii.
Dintre factorii de risc evidenţiaţi, unii sunt legaţi de stilul de viață – consumul excesiv de alcool, fumatul, lipsa de activitate fizică și izolarea socială.
Alţi factori sunt de natură ambientala, precum expunerea la poluare, traumatismele craniene, pierderea auzului sau a vederii și un nivel scăzut de educație. De asemenea, obezitatea, diabetul, hipertensiunea, colesterolul LDL și depresia reprezintă probleme de sănătate ce pot rezulta din alegeri stilistice.
Ce afirmă experții
În concluzie, cercetătorii susţin că mulţi dintre aceşti factori de risc sunt aspecte asupra cărora putem interveni pentru a diminua probabilitatea de a dezvolta demență, boală care poate să înceapă să se manifeste mult mai devreme decât crede majoritatea oamenilor.
„Este posibil ca rădăcinile demenței să se întindă până în copilărie sau chiar în perioada de sugar? Dovezi tot mai numeroase indică că da, iar expunerea la factori de risc în primul deceniu de viață (sau chiar în perioada prenatală) poate influența riscul pe tot parcursul vieţii”, a explicat echipa într-un articol publicat anul trecut în The Conversation.
Un alt indiciu potențial constă în constatarea unor leziuni cerebrale sau anomalii aparute la vârste înaintate, care ar putea avea origini în evenimente sau comportamente din tinereţe.
