Franța nu va ceda presiunilor pentru finalizarea negocierilor privind viitorul buget al Uniunii Europene până la sfârșitul anului 2026, a afirmat ministrul său pentru Afaceri Europene, Benjamin Haddad, în contextul dezbaterilor despre cadrul financiar multianual 2028‑2034.
Politicianul francez, membru al partidului Renaissance condus de președintele Emmanuel Macron, a subliniat că Parisul nu susține grăbirea negocierilor „cu orice preț”, deși numeroși lideri europeni își doresc un acord rapid înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru aprilie 2027.
„Singura noastră prioritate este să obținem un buget solid”, a declarat Haddad la Nicosia, unde miniștrii europeni au dezbătut viitorul buget al UE. „Ne concentrăm pe asta, nu pe impunerea unor termene artificiale de accelerare.”
România, direct vizată de negocierile pentru bugetul UE
Subiectul are implicații directe și pentru România. Eurodeputatul român Siegfried Mureșan, din grupul PPE, a fost unul dintre cei doi co‑raportori ai Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii, alături de Carla Tavares, și a jucat un rol activ în conturarea poziției Parlamentului în negocierile cu statele membre. Raportul interimar privind bugetul 2028‑2034 a fost adoptat în plenul Parlamentului European pe 28 aprilie 2026, cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri.
Poziția Parlamentului, coordonată și de Mureșan, solicită un buget mai ambițios decât propunerea Comisiei Europene, cu alocări suficiente pentru apărare, competitivitate, agricultură și coeziune. Pentru România, ultimele două domenii sunt vitale, având în vedere că fondurile de coeziune și sprijinul pentru agricultură reprezintă instrumente cheie pentru dezvoltarea regională, investiții locale și susținerea fermierilor. Parlamentul cere resurse separate și protejate pentru politica agricolă comună și pentru politica de coeziune, respingând ideea consolidării acestora într-un singur plan național pentru fiecare stat membru.
Parlamentul European cere mai mulți bani pentru prioritățile UE
Propunerea Comisiei Europene prevede un buget de aproximativ 1,8 trilioane de euro pentru perioada 2028‑2034, la care se adaugă fonduri destinate rambursării datoriei comune contractate în urma pandemiei de Covid‑19. Parlamentul European a solicitat totuși o majorare a bugetului, argumentând că noile priorități, cum ar fi apărarea și securitatea, nu trebuie să fie finanțate în detrimentul agriculturii, coeziunii și programelor tradiționale ale UE.
Alegerile din 2027 pot complica negocierile
Negocierile sunt tensionate și din cauza calendarului politic european. Mai multe state membre vor organiza alegeri în 2027, inclusiv Franța, Italia, Spania și Polonia, iar eventualele schimbări de guvern ar putea modifica prioritățile naționale în discuțiile bugetare.
În Franța, o posibilă victorie a formațiunii de extremă dreapta Rassemblement National ar putea îngreuna discuțiile, având în vedere că partidul susține reducerea contribuției Franței la bugetul UE și diminuarea sprijinului militar pentru Ucraina.
În acest context, Germania și președintele Consiliului European, António Costa, susțin finalizarea unui acord în Consiliu până la sfârșitul anului 2026. Franța, însă, declară că nu acceptă un termen limită impus artificial.
„Poți încheia un acord în a doua jumătate a anului 2027. Cel mai important este să dispunem de un buget solid, care să ne protejeze și să ne reducă dependențele”, a afirmat Benjamin Haddad.
Pentru România, negocierile vor fi decisive. Forma finală a bugetului UE va determina nivelul fondurilor disponibile după 2028 pentru infrastructură, dezvoltare regională, agricultură, investiții și securitate.
