Eurovision rămâne, și în prezent, unul dintre cele mai urmărite spectacole din Europa; însă, dincolo de melodiile și scenariile sale, competiția continuă să fie impregnată de subiecte politice.
Cu puțin timp înainte de finala de sâmbătă, 16 mai, din Viena, mai mulți lideri europeni și-au exprimat preferințele pentru hiturile care au marcat istoria concursului.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus pentru POLITICO că piesa „Waterloo” a formației ABBA, câștigătoare în 1974, rămâne cea mai „emblematică” melodie Eurovision din toate timpurile.
Potrivit ei, melodia suedezilor „a intrat în patrimoniul cultural european și a ajutat la lansarea unuia dintre cele mai celebre grupuri pop din istorie”.
De asemenea, von der Leyen a declarat că piesa care o mișcă cel mai mult este „Ne partez pas sans moi”, interpretată de Céline Dion pentru Elveția în 1988.
„Ce voce, ce emoție”, a subliniat ea. Printre melodiile mai noi, oficiala europeană a lăudat melodia „Euphoria” a lui Loreen, câștigătoare pentru Suedia în 2012.
Și președintele Consiliului European, António Costa, are tot el o melodie preferată în cadrul Eurovision, încărcată de semnificații istorice.
Un purtător de cuvânt al acestuia a precizat că melodia pe care o consideră favorita este „E depois do adeus”, cântată de Paulo de Carvalho pentru Portugalia în 1974. Deși nu a câștigat, cântecul a devenit ulterior simbol al Revoluției Garoafelor și al tranziției democratice din țară.
De-a lungul timpului, concursul a căpătat adesea o conotație geopolitică. După prăbușirea Cortinei de Fier, participarea unor state ca Polonia, țările baltice sau Ucraina a fost percepută ca un semn al unității europene.
Un exemplu notabil este piesa „1944”, interpretată de Jamala, care a triumfat la Eurovision în 2016 și aduce în discuție deportarea tătarilor crimeeni în era stalinistă.
În acest an, Eurovision revine în centrul discuțiilor politice. Spania, Olanda, Irlanda, Islanda și Slovenia au anunțat că se vor abține de la concurs din cauza prezenței Israelului, reprezentat de Noam Bettan.
La Bruxelles s-a organizat chiar un eveniment alternativ, intitulat „Uniți pentru Palestina”.
În același timp, reprezentantul Israelului a descris „șocul” provocat de strigătele și protestele din semifinală. Autoritățile israeliene au menționat că, înainte de concurs, au circulat zeci de mii de mesaje antisemite pe internet.
Ministrul israelian al culturii și sportului, Miki Zohar, a condamnat apelurile la boicot și a subliniat că Eurovision „este o celebrare a muzicii, culturii și fraternității dintre națiuni, nu o scenă pentru jocuri politice”.
România s-a calificat în finala Eurovision
Anul curent, România, reprezentată de Alexandra Căpitănescu, a obținut un loc în finala Eurovision, pe 16 mai, în urma calificării de joi seara.
Căpitănescu a purtat culorile țării noastre cu melodia „Choke Me”, un amestec de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu‑metal, considerat unul dintre cele mai originale titluri românești din ultimii ani.
La doar 22 de ani, artista a intrat în atenția publicului după ce a câștigat, în 2023, sezonul 11 al emisiunii Vocea României, sub îndrumarea lui Tudor Chirilă.
Pe lângă cariera muzicală, are și un profil academic neobișnuit pentru showbiz. Alexandra a absolvit Facultatea de Fizică și în prezent urmează un master în fizică medicală la București. Este pasionată de știință, istorie, geografie și arte, iar parcursul ei a atras interesul presei internaționale încă de la anunțul participării la Eurovision.
