Isărescu a detaliat că, după două luni inițiale în care inflaţia a scăzut, evoluţia s‑a inversat odată cu șocul de pe pieţele de petrol și gaze naturale. Guvernatorul BNR a menționat fenomenul denumit „inflație Ormuz”, discutat în Europa, care a declanșat un efect în cascadă asupra prețurilor la energie, fertilizanţi, produse chimice, materii prime agricole și aluminiu.
„Inflația Ormuz” și creşterea în lanţ a preţurilor
„Preţul fertilizanţilor a crescut considerabil”, a declarat Mugur Isărescu, accentuând că factori externi au influențat ritmul de ralentizare a inflației.
Conform guvernatorului BNR, urcarea bruscă a prețului petrolului a anulat tendința de descreștere a inflației, iar şocul s‑a propagat rapid către alte sectoare esențiale pentru economie.
Salariile țin la distanță inflația, însă cetățenii resimt presiunea
În același timp, guvernatorul a arătat că inflația de bază, pe care banca centrală o poate controla direct, a continuat să scadă. Această evoluție vine însă cu un cost social semnificativ: scăderea cererii de consum, slăbirea activității economice și reducerea costurilor cu forța de muncă per unitate.
Isărescu a subliniat că dinamica costurilor salariale este „surprinzător de favorabilă” din perspectiva inflației, dar a recunoscut că contextul nu este benefic pentru populație. Menținerea salariilor, în ciuda deteriorării puterii de cumpărare, susţine lupta împotriva inflației, deși este dificilă din punct de vedere social.
Cerere scăzută, inflație fără presiuni
Guvernatorul a remarcat că reducerea cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul reprezintă un „sufrînt social”, dar contribuie la temperarea inflației. Întreprinderile și-au ajustat cheltuielile cu personalul pe fondul slăbirii activităţii economice, iar piaţa muncii s‑a detensionat.
Potrivit lui Mugur Isărescu, acestea sunt consecințele corecției fiscale, care a generat o deviere „puternic negativă” a PIB‑ului, semn al restrângerii activității economice. Partea bună, a menționat, este că această evoluție reduce cererea și atenuează presiunile inflaționiste.
„Trebuie să găsim o metodă de calibrare mai bună, astfel încât să rămână suportabilă social”, a concluzionat guvernatorul BNR.
Investițiile – singura cale către creștere fără inflație
În ceea ce privește economia, Isărescu a afirmat că așteptările nu sunt extrem de optimiste, dar nici „dezastruos de pesimiste”, ci realiste. El a observat o tendință ascendentă a investițiilor în ultimele trimestre ale anului 2025 și a exprimat speranța ca această evoluție să continue și în 2026.
Guvernatorul BNR a avertizat totuși că viitorul va depinde din ce în ce mai mult de finanțarea externă, care necesită o politică coerentă pe termen lung. „Instabilitatea politică nu sprijină acest proces”, a precizat Isărescu.
Isărescu: Nu poţi corecta fiscal şi stimula consumul simultan
Conform acestuia, România nu poate realiza în același timp o corecție fiscală și o creștere bazată pe consum, deoarece cele două direcții se contrazic. În schimb, investițiile pot susține o creștere economică robustă și neinflaționistă, fără a tensiona relațiile cu creditorii externi.
Isărescu a explicat că ponderea investițiilor în PIB rămâne încă scăzută și trebuie să crească substanțial pentru a compensa reducerea consumului. Totuși, aceasta este zona în care economia poate fi susținută fără a reactiva inflația.
Vești bune: deficitul comercial și contul curent în scădere
Isărescu a menționat și o „avalanșă de informații relativ pozitive”, citând scăderea deficitului comercial, în special în a doua jumătate a anului 2025, pe fondul unui sezon agricol favorabil și al temperării cererii de consum.
De asemenea, și soldul contului curent a înregistrat o reducere, semnalând o evoluție favorabilă, chiar dacă nu este spectaculoasă.
Speranțe pentru un nou an agricol prosper
Guvernatorul BNR a adăugat că își dorește ca România să beneficieze de un an agricol bun și în 2026, precizând că, până acum, perspectivele sunt încurajatoare.
