Cu peste două treimi din voturi, Camera Deputaţilor boliviană a anulat o dispoziție din 2020 ce restrângea prerogativele executivului de a declara stare de urgenţă. Preşedintele Camerei, Roberto Castro, a precizat în timpul unei şedinţe virtuale, la care au participat 117 deputaţi, că legea ce suprimă această prevedere „a fost adoptată”, conform Le Figaro. După ce a fost deja aprobată de Senat, noua reglementare îi conferă şefului statului un spaţiu mai larg de manevră.
Se cer noi alegeri
Manifestanţii resping politica economică a guvernului, solicită majorări salariale şi acuză autorităţile că furnizează benzină de calitate inferioară, presupusă a fi deteriorată şi să fi stricat mii de autovehicule.
Guvernul a catalogat protestele ca fiind menite să „submineze statul de drept” şi i-a imputat fostului președinte socialist Evo Morales, acuzat de fugă într-un caz ipotetic de trafic de minori, de incitare la astfel de fapte. Ex‑șeful de stat a solicitat duminică ca guvernul să organizeze alegeri noi în termen de 90 de zile. Comunitatea internaţională, condusă de Statele Unite, a exprimat un susținere fermă pentru democraţia boliviană.
Legături strânse cu Statele Unite
Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat săptămâna trecută că Statele Unite nu vor permite „infractorilor şi traficanţilor de droguri să răstoarne liderii aleşi democratic”. Promiţând să rupă politica de stânga de douăzeci de ani a predecesorilor săi Evo Morales şi Luis Arce, Rodrigo Paz a consolidat legăturile cu Statele Unite, cu instituţiile financiare internaţionale şi cu diverse interese de afaceri, în timp ce s‑a distanţat de sindicate.
