„Prin acest pachet, garantăm o livrare mai rapidă a asistenței esențiale, chiar și în zonele cele mai greu accesibile. În același timp, consolidăm capacitatea de reziliență pentru a diminua dependența de sprijin”, a afirmat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat citat de EFE.
Astăzi, executivul UE a difuzat o comunicare (un act fără forță legislativă) în care subliniază necesitatea revizuirii ultimei strategii de intervenție umanitară, emisă în 2021.
Între timp, sistemul internațional de ajutor umanitar a suferit o „prăbușire fundamentală” din cauza izbucnirii conflictelor armate în Europa, a „catastrofei umanitare” din Gaza, Ucraina și Sudan, precum și a reducerilor drastice ale finanțării.
Comisia a amintit că, conform ONU, în 2026 vor avea nevoie de asistență umanitară 239 de milioane de persoane la nivel mondial, o cifră mult superioară celor 31 de milioane înregistraţi în 2006.
Mai multă siguranță
În lumina acestor date, Bruxellesul își propune să întărească protecția acțiunilor umanitare și a dreptului internațional umanitar, să crească eficienţa finanțării și să sporească cooperarea cu partenerii de pe teren.
În termeni practici, UE urmează să consolideze măsurile și resursele destinate siguranței personalului umanitar, de la prevenirea incidentelor la sprijinirea victimelor.
Comisara europeană pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a amintit, în cadrul unei conferințe de presă, că anul trecut peste 300 de lucrători umanitari și-au pierdut viața, aproape 200 au fost răniți, iar peste 100 au fost răpiți, majoritatea fiind personal local.
„Lucrătorii umanitari nu sunt obiective, ci eroi tăcuţi și trebuie respectaţi şi protejaţi”, a subliniat ea, adăugând că UE „va intensifica protecţia prin sprijin financiar, dezvoltarea capacităţilor și instruire în domeniul securităţii, în special pentru personalul local”.
În acest sens, a precizat că UE a pus în aplicare deja programul „Protejarea lucrătorilor umanitari” în diverse state și că se prevede extinderea acestuia la nivel global pentru a oferi un sprijin mai bun victimelor și supravieţuitorilor atacurilor.
Diplomație umanitară
Comisia a pus accent și pe importanța practicării „diplomaţiei umanitare”, adică utilizarea instrumentelor umanitare, politice, economice, de securitate sau diplomatice de către reprezentanții UE în dialogul cu factorii de decizie, părțile implicate în conflicte armate și susținătorii lor.
Scopul acestor interacţiuni este prevenirea, atenuarea și rezolvarea crizelor umanitare, precum și consolidarea respectării dreptului internațional umanitar și a principiilor umanitare globale.
Lahbib a ilustrat prin exemplul discuţiilor recente cu rebelii M23 din Republica Democrată Congo, menite să asigure coridoare umanitare și să redeschidă aeroportul din Goma, „într-o manieră complet neutră și cu respect deplin pentru principiile acţiunii umanitare: independenţă, imparțialitate și autonomie”.
Lanțuri de aprovizionare
Pentru a elimina duplicarea eforturilor în lanțurile de aprovizionare umanitară, UE încurajează achiziţia, transportul și depozitarea comune între organizaţii, prin partajarea resurselor și a know‑how‑ului, în vederea reducerii costurilor.
Documentul prezentat astăzi nu conţine cifre concrete, deoarece fondurile pentru ajutorul umanitar urmează să fie stabilite în bugetul multianual al UE, aflat în prezent în negociere.
În 2026, bugetul UE destinat ajutorului umanitar a fost iniţial estimat la aproximativ 1,9 miliarde de euro, la care s-au adăugat încă 345 de milioane de euro din rezerve suplimentare mobilizate.
UE și statele membre rămân principalii contributori la nivel mondial în domeniul asistenței umanitare, reprezentând împreună circa 34 % din finanțarea globală în 2025.
