O dietă foarte cunoscută pentru pierderea în greutate, dieta ketogenică (keto), ar putea oferi și un alt avantaj semnificativ: protecție împotriva unor afecțiuni cerebrale precum Alzheimer, Parkinson sau boala Huntington, conform unui studiu recent efectuat de cercetători de la Universitatea din Coimbra, Portugalia și reluat de Science Alert.
Echipa a examinat zeci de lucrări anterioare ce investigau legătura dintre dieta keto și bolile neurodegenerative, precum și impactul general al unui regim bogat în grăsimi și proteine, dar sărac în carbohidraţi, asupra metabolismului.
Conform concluziilor, tulburările de procesare a glucozei – principalul „combustibil” al corpului – par să aibă un rol esențial în apariția multor boli ale creierului. Astfel, cercetătorii propun că dieta ketogenică ar putea modula favorabil aceste mecanisme metabolice.
„Dieta ketogenică a apărut ca o strategie metabolică, cu potențial preventiv și terapeutic în bolile neurodegenerative”, scriu autorii lucrării, conform sciencealert.
Totuși, aceștia subliniază că, deși rezultatele din studiile preclinice sunt încurajatoare, rămân numeroase necunoscute privind aplicarea pe termen lung în practica medicală.
„Deși studiile preclinice au arătat rezultate promițătoare, există lacune importante în înțelegerea efectelor pe termen lung, a siguranței și a fezabilității dietei ketogenice în contexte clinice”, afirmă autorii studiului.
Ce este dieta keto și ce riscuri poate aduce
Dieta keto presupune reducerea drastică a carbohidraților și creșterea aportului de grăsimi și proteine, determinând organismul să intre în cetoză. În această stare, corpul arde grăsimile pentru energie, producând cetone care devin o sursă alternativă de combustibil pentru creier.
Această schimbare metabolică poate determina și pierdere în greutate, motiv pentru care dieta este adesea utilizată în acest scop, dar și ca tratament medical în anumite situații, cum ar fi epilepsia.
Cercetătorii evidențiază că există diverse mecanisme prin care dieta keto ar putea avea efecte neuroprotectoare. Unul dintre ele este capacitatea neuronilor de a folosi cetonele ca sursă alternativă de energie atunci când metabolismul glucozei este compromis, fenomen observat în studii privind boala Alzheimer. Acest proces ar putea ajuta la menținerea funcției neuronale.
Cercetătorii cer mai multe studii
Deși rezultatele sunt încurajatoare, autorii subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a confirma eficacitatea și siguranța dietei keto în prevenirea sau tratarea bolilor neurodegenerative.
În plus, dieta keto este una dintre cele mai dificil de urmat, astfel că aderența pacienților la acest regim poate reprezenta o problemă. Este, de asemenea, asociată cu diverse efecte secundare neplăcute: la unii indivizi s-a raportat constipație, insomnie și creștere a colesterolului.
Studii anterioare au sugerat că dieta keto ar putea avea efecte negative pe termen lung și ar putea spori riscul de diabet de tip 2 și de boli cardiovasculare. Prin urmare, aceste dezavantaje trebuie evaluate cu atenție în raport cu potențialele beneficii ale dietei.
