Comisia Europeană evaluează posibilitatea de a oferi statelor membre ale UE o marjă mai largă de flexibilitate bugetară pentru a contracara creșterea costurilor energetice generate de războiul din Iran, conform Bloomberg News.
Propunerea aflată în dezbatere la nivelul executivului european ar permite guvernelor să aloce în jur de 0,3 % din PIB pentru măsuri legate de energie, fără ca aceste cheltuieli să fie luate în calcul în cadrul strict al cadrului fiscal al UE. Mecanismul ar conferi capitalelor europene un spațiu suplimentar de intervenție într-o perioadă în care prețurile ridicate ale energiei pun presiune atât pe gospodării, cât și pe întreprinderi.
Discuțiile sunt încă în fază de analiză. O eventuală decizie ar reprezenta, totuși, o nouă tentativă a Bruxelles-ului de a armoniza disciplina bugetară cu necesitatea de sprijin economic în fața unui șoc extern semnificativ.
Prețurile la energie au crescut
Escaladarea conflictului din Iran a readus în prim-plan creșterea prețurilor la energie, afectând piețele globale de petrol și gaze. Pentru economiile europene, încă dependente de importurile energetice, majorarea costurilor combustibililor amenință să amplifice inflația, să diminueze puterea de cumpărare și să reducă competitivitatea industriilor cu consum intens de energie.
Comisia Europeană a solicitat în ultimele luni ca măsurile de sprijin adoptate de statele membre să fie bine țintite, temporare și aliniate cu obiectivele pe termen lung ale UE de reducere a dependenței de combustibilii fosili. Bruxelles-ul a criticat anterior intervențiile generale, precum reducerile ample de taxe la combustibili, argumentând că acestea pot fi costisitoare și pot slăbi stimulentele pentru reducerea consumului energetic.
Relaxarea discutată ar permite guvernelor să finanțeze scheme de compensare pentru consumatorii vulnerabili, ajutoare pentru industriile afectate sau măsuri de stabilizare a costurilor energetice. Totuși, excluderea acestor cheltuieli din cadrul fiscal european ar putea ridica semne de întrebare privind sustenabilitatea finanțelor publice, în special în țările cu niveluri ridicate ale datoriei.
Noile norme fiscale ale UE urmăresc să limiteze deficitele și să readucă datoriile publice pe traiectorii sustenabile, după anii de cheltuieli excepționale provocate de pandemia de COVID‑19, criza energetică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina și, recent, creșterea cheltuielilor pentru apărare. În acest context, orice nouă excepție bugetară trebuie calibrată cu grijă pentru a evita o relaxare fiscală excesivă.
Deocamdată, nu se știe când Comisia Europeană va prezenta oficial propunerea și ce condiții vor fi atașate flexibilității fiscale.
Ce ar însemna o relaxare a măsurilor pentru România
Pentru București, o astfel de derogare ar putea deveni crucială într-un moment în care guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar, dar este în același timp presat să atenueze impactul creșterii prețurilor la energie și carburanți asupra populației, transportatorilor și sectorului industrial. România are deja angajamente de consolidare fiscală, iar Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar va rămâne la un nivel ridicat și în 2026.
În ultimele luni, autoritățile române au recurs la măsuri de intervenție pentru a tempera efectele crizei energetice. România a aplicat anterior mecanisme de plafonare și compensare a facturilor la energie electrică și gaze, în special pentru consumatorii casnici și vulnerabili.
O eventuală flexibilizare a regulilor europene ar oferi guvernului de la București spațiu suplimentar pentru a finanța astfel de măsuri fără ca întreaga sumă să fie luată în calcul direct în obiectivele fiscale convenite cu Bruxelles-ul. Practic, România ar putea beneficia de o marjă temporară pentru intervenții în sectorul energetic, fără a fi penalizată imediat în evaluarea deficitului, dacă propunerea este adoptată în forma discutată.
