Diplomatul rus a susținut că inițial Bucureștiul vorbise despre un posibil atac deliberat asupra unui obiectiv civil, iar apoi președintele Nicușor Dan a afirmat că drona rusă și-ar fi modificat traiectoria după intervenția apărării antiaeriene ucrainene și ar fi pătruns în spațiul aerian al României.
„Atragem atenția asupra inconsecvențelor din declarațiile oficialilor români”, a declarat reprezentantul Rusiei.
Conform acestuia, România ar fi trecut de la acuzația unui atac deliberat la explicația că drona a ajuns pe teritoriul românesc în urma intervenției apărării antiaeriene ucrainene.
Moscova a exploatat această schimbare de nuanță pentru a nega responsabilitatea Rusiei și pentru a insinua, fără a prezenta probe, o posibilă „provocare” a Kievului, menită să pună la încercare reacția țărilor NATO și să grăbească implicarea lor în conflict.
Reprezentantul rus a afirmat că această ipoteză „nu a fost deloc luată în considerare” de partea română și a acuzat Bucureștiul că ar fi preluat imediat „agenda politică” a partenerilor occidentali.
Contextul în care președintele României a făcut declarația este totuși crucial. Nicușor Dan nu a contestat originea dronei și nu a pus la îndoială răspunderea Rusiei. Dimpotrivă, a vorbit despre o dronă rusă și a condamnat acțiunile Moscovei, în contextul atacurilor împotriva Ucrainei, apropiate de granița cu România.
În intervenția sa la ONU, Rusia nu a negat că forțele sale au lovit în aceeași noapte ținte din apropierea graniței României, inclusiv facilități din portul Reni, din regiunea Odesa. Moscova a susținut totuși că atacurile vizau infrastructura militară ucraineană și transporturi de echipamente occidentale destinate armatei ucrainene.
Incidentul de la Galați cauzat de drona rusă a provocat rănirea a doi civili, dintre care un copil, și a determinat evacuarea a aproximativ 70 de persoane din blocul lovit de dronă.
