Conform informațiilor furnizate de procurorii militari, această faptă nu ar fi fost investigată niciodată în România post‑decembristă.
Aceleași surse precizează pentru MEDIAFAX că în Codul Penal din 1968 nu exista nicio prevedere pentru asemenea faptă și că, de la 1989, nu a fost deschis niciun dosar cu o astfel de calificare pentru un militar cu funcție de conducere.
Sursele noastre subliniază că această infracțiune face parte din categoria infracţiunilor de serviciu, constând în nerespectarea atribuţiilor stabilite prin acte normative, altele decât legi, OUG sau ordonanțe simple.
Încălcarea acestor dispoziții – conform surselor noastre – ar conduce la comiterea infracţiunii de abuz în serviciu, sancţionată mult mai sever de Codul Penal, cu pedepse de la 2 la 7 ani, comparativ cu 1‑5 ani sau amendă.
Nerespectarea disciplinei de stat
Sursele militare susțin că, chiar dacă s-ar dovedi existența probată a unui fapt, acesta ar fi cel mult de natură disciplinară.
Conform celor intervievaţi, rațiunea ar fi că Direcţia de doctrină şi instrucție era subordonată direct lui Vlad Gheorghiță și gestiona atât personalul militar specific, inclusiv sportiv, cât și planul de pregătire militară.
Astfel, la nivelul acelei direcţii, doctrină şi instrucție, a fost sesizată necesitatea de a aduce cadre sportive pentru instruirea specifică, cu un număr de locuri deja existent, asigurat, prin colaborarea cu facultatea de profil. Gheorghiță ar fi intervenit pentru a acoperi această necesitate. Potrivit uzanţelor, aceste locuri trebuiau solicitate prin Direcţia de Resurse Umane, aflată în subordinea directă a ministrului Apărării ca direcție centrală.
Singurul reproş al DNA Militar constă în faptul că ministrul din direcţia de resort ar fi trebuit să solicite alocarea acelor posturi.
Sursele MEDIAFAX mai adaugă că, atâta timp cât nu s‑a cerut, în niciun fel, suplimentarea structurii de posturi peste cele existente, nu ar exista niciun prejudiciu asupra intereselor legitime ale altor studenţi din categoria fără taxă.
Gestionarul secretelor Președinției
Șomordolea este, în realitate, persoana care, în calitate de secretar al CSAT, a administrat informaţiile cele mai sensibile şi secrete ale Președinţiei române în perioada în care a activat.
Este de remarcat că Șomordolea a fost implicat şi a gestionat informaţiile confidențiale legate de anularea alegerilor din noiembrie 2024.
