La cinci ani de la preluarea controlului de către forțele armate, peste 30.000 de oameni au fost condamnaţi pentru fapte considerate ostile regimului. Conform Asociaţiei pentru Asistenţa Deţinuţilor Politici (AAPP), în acest număr se numără și peste 6.400 de femei, potrivit The Guardian.
De la proteste la ani de detenție
Una dintre fostele deţinute, cunoscută sub pseudonimul Thazin pentru a-i proteja identitatea, a fost arestată în timpul protestelor anti‑guvernamentale din vara lui 2021. Ea susține că, în momentul arestării, a fost lovită de către forțele de ordine și că, ulterior, a fost supusă la violențe fizice și umilințe în timpul interogatoriilor. După pronunțarea sentinței, a petrecut trei ani în penitenciarele din Mandalay și Myingyan.
Sursa foto: aappb.org
Conform declarațiilor sale, abuzurile nu s-au oprit odată cu încarcerarea. Ea descrie percheziții corporale degradante, agresiuni fizice și un climat permanent de intimidare.
Acuzații de violență sexuală și supraveghere abuzivă
Organizațiile care monitorizează situația drepturilor omului în Myanmar susțin că agresiunea sexuală devine un instrument de control asupra femeilor arestate din motive politice. Fortify Rights, care a intervievat numeroase foste deținute, afirmă că multe dintre ele au relatat amenințări de viol, agresiuni, umilințe și supraveghere permanentă.
Unele dintre aceste foste prizonieri susțin că femeile încarcerate au fost filmate în zonele destinate igienei personale, iar materialele ar fi folosite pentru a intimida rudele. Activiștii precizează că aceste practici nu sunt cazuri izolate, ci fac parte dintr-un model repetitiv observat în mai multe centre de detenție și închisori.
Zeci de decese în detenție
Statistica centralizată de AAPP arată că cel puțin 40 de femei deținute din motive politice au murit în închisori, secții de poliție sau centre de interogatoriu. Organizația afirmă că unele dintre aceste decese au rezultat din tortură, lipsa asistenței medicale și deteriorarea severă a sănătății în timpul detenției. Printre cazurile menționate se numără și cel al unei studente condamnată la șapte ani de închisoare, care ar fi suferit răni grave în timpul anchetei și a decedat în 2025, în urma agravării stării sale de sănătate.
Schimbări politice, dar puține semne de reformă
După alegerile din 2026, criticate de organizațiile internaționale pentru lipsa standardelor democratice, autoritățile au anunțat eliberarea a aproximativ 4.000 de deținuți politici. Totuși, grupurile pentru drepturile omului consideră că această măsură reprezintă mai degrabă o manevră de îmbunătățire a imaginii regimului decât un indiciu al unor schimbări reale. Estimările AAPP indică că peste 22.000 de activiști și civili considerați opozanți ai regimului erau încă încarcerați în luna mai.
„Vocile celor rămase în închisoare nu pot fi uitate”
Multe dintre fostele deținute au fugit în țările vecine după eliberare și continuă să documenteze abuzurile din Myanmar. Ele afirmă că experiențele trăite în detenție le-au schimbat viața și că mii de femei rămân încarcerate în condiții pe care organizațiile internaționale le descriu ca fiind incompatibile cu normele fundamentale ale drepturilor omului. Pentru supraviețuitoare, problema nu constă doar în eliberarea unora, ci și în soarta celor care continuă să dispară în spatele zidurilor închisorilor controlate de junta militară.
