Alegerea României ca gazdă a Forumului Regional al Energiei pentru Europa Centrală și de Est (FOREN 2026) se dovedește firească, având în vedere moștenirea țării noastre în sectorul energetic și poziționarea sa strategică, conform lui Adnan Amin.
„Este oportun să ne reunim pe teritoriul României. Cred că și Secretarul de Stat a menționat acest aspect. Această naţiune deține un loc unic în istoria energetică globală, de la primele exploatări comerciale de petrol până la un rol de lider de durată în hidroenergie, energie nucleară și cooperare regională. Lecţia pe care o putem extrage din experienţa României este evidentă: tranziţiile de succes nu renunţă la punctele forte ale trecutului, ci le valorifică pentru a modela viitorul. România înţelege perfect acest principiu. Şi, pe măsură ce Europa şi restul lumii se confruntă cu una dintre cele mai semnificative etape din istoria energiei, această expertiză se dovedeşte nepreţuită”, a afirmat președintele Consiliului Mondial al Energiei la FOREN 2026, într-un interviu acordat reporterului Mediafax.
„Sursele regenerabile au generat aproape 34 % din energia electrică la nivel mondial”
Liderul Consiliului Mondial al Energiei a prezentat o imagine de ansamblu a provocărilor cu care se confruntă sectorul la scară globală, având în vedere cele două conflicte armate în desfășurare și obiectivele de decarbonizare adoptate de Europa, subliniind necesitatea stringentă a dialogului și a cooperării.
„Trăim un moment crucial. Tranziţia energetică nu mai este un vis îndepărtat. În 2025 vom atinge acest prag istoric. Pentru prima dată, energia curată a acoperit întreaga creștere a cererii globale de electricitate. Sursele regenerabile au produs aproape 34 % din puterea electrică globală. Investiţiile la nivel mondial în tranziţie au ajuns la circa 2,3 trilioane de dolari, aproximativ dublu faţă de cele destinate combustibililor fosili. Pentru a ilustra, acum 15 ani am preluat funcţia de prim director general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă, când investiţiile globale erau de circa 100 miliarde de dolari, iar noi visam la 1 trilion de dolari. Cincisprezece ani mai târziu, suma a urcat la 2,3 trilioane de dolari. Observăm o accelerate remarcabilă a tranziţiei”, a detaliat președintele WEC.
El a adăugat că în anul precedent s-au instalat aproape 700 GW de capacitate regenerabilă, creând un sistem electric mai mare decât majoritatea economiilor importante.
„Aceste rezultate reflectă un progres tehnologic rapid, o scădere semnificativă a costurilor și o implementare cu o viteză fără precedent. Totuşi contextul s‑a modificat. Decarbonizarea nu mai constituie singurul sau principalul motor. Securitatea energetică revine în prim‑planul politicilor. Volatilitatea a devenit o preocupare socială și politică definitorie. Competitivitatea industrială este acum o prioritate strategică, iar rezistenţa la şocurile energetice recente este egală cu eficienţa şi importanţa. Evenimentele recente confirmă acest lucru: perturbarea fluxurilor de energie prin Strâmtoarea Ormuz, care transportă în mod normal o cincime din consumul mondial de petrol şi o parte semnificativă din GNL, ne-a reamintit că securitatea energetică rămâne esenţială”, a explicat Adnan Amin.
„Tranziţia şi securitatea devin astăzi o singură discuție”
El a precizat că pierderile masive în aprovizionare şi creşterile de preţ reprezintă şocuri ce se resimt în lanţurile de aprovizionare, în producţie, în inflaţie, în investiţii, în creştere economică, în special pentru Europa.
„Astăzi, securitatea nu înseamnă doar accesul la combustibili. Este vorba despre infrastructuri rezistente, diversificarea surselor, sisteme energetice flexibile şi capacitatea de a absorbi şocurile externe. Tranziţia şi securitatea au devenit o discuție unitară. În acelaşi timp, cererea de energie electrică creşte mult mai rapid decât se anticipase. Inteligenţa artificială, centrele de date, producţia avansată, transportul electric şi infrastructura digitală remodelază consumul. Multe state se întreabă nu doar dacă dispun de suficientă energie, ci şi dacă au infrastructura energetică adecvată, capacitate de transport, flexibilitate şi rezilienţă pentru a satisface cererea accelerată”, a subliniat şeful WEC.
Prin urmare, întrebarea nu mai este doar cum să accelerăm tranziţia, ci şi cum să construim sisteme sigure, accesibile, sustenabile, rezistente şi prielnice creşterii economice.
„Acest lucru este mult mai complex şi realist, deoarece tranziţiile se desfăşoară în contextul realităţilor economice, sociale şi geopolitice. Niciun loc nu ilustrează mai bine această complexitate decât Europa. În special Europa Centrală şi de Est se află la intersecţia mai multor tranziţii interconectate”, a explicat Adnan Amin, arătând că regiunea leagă centrele de producţie de cele de consum, conectează Marea Neagră, Balcanii, Europa Centrală şi pieţele largi, fiind crucială pentru obiectivele europene de rezilienţă, diversificare, modernizare şi competitivitate.
„Observăm investiţii majore în noi proiecte nucleare şi în cercetarea reactorilor modulari mici, dezvoltarea resurselor de gaz din Marea Neagră, extinderea pe scară largă a surselor regenerabile, consolidarea interconexiunilor şi un rol tot mai important ca furnizor regional de securitate. Aceste evoluţii sunt relevante pentru România şi pentru Europa. Sistemul viitor al Europei se va baza din ce în ce mai mult pe o integrare regională profundă, tarife actualizate şi flexibilitate transfrontalieră”, a subliniat şeful WEC în discursul susţinut la Neptun.
„Nicio naţiune nu poate construi singură rezilienţă sau sisteme integrate”
Conform lui Adnan Amin, cel mai recent Raport de Monitorizare a Problemelor Energetice Mondiale al Consiliului Mondial al Energiei arată că reţelele electrice şi extinderea lor reprezintă acum una dintre principalele priorităţi la nivel global.
„Acest aspect este deosebit de important pentru Europa Centrală şi de Est, unde următoarea fază a tranziţiei va depinde în egală măsură de reţele şi conectivitate, precum și de noile generaţii de tehnologii. În multe privinţe, securitatea energetică a Europei va fi determinată nu doar de producţia naţională, ci şi de eficienţa cu care se realizează legăturile. Nicio ţară nu poate construi singură rezilienţă sau sisteme integrate. Provocarea trece dincolo de tehnologie și se concentrează tot mai mult pe gestionarea compromisurilor privind accesibilitatea, sustenabilitatea, securitatea, eficienţa, viteza și rezilienţa, combinând priorităţi naţionale cu cooperarea internațională. Aceste întrebări necesită liderilor să promoveze dialogul și inteligența colectivă”, a accentuat Adnan Amin în intervenţia sa pe scena FOREN de la Neptun.
În această ocazie, el a reafirmat rolul Consiliului Mondial al Energiei, instituție fondată cu peste un secol în urmă, ca răspuns la o criză globală.
„Iniţiatorii noştri au înţeles că provocările energetice sunt prea mari pentru a fi abordate prin divizare și izolare. Ele cer cooperare, iar platformele de încredere cu perspective diverse trebuie să poată colabora deschis. Acest principiu este și mai pertinent astăzi. Ne confruntăm cu o fragmentare geopolitică accentuată, relaţii politice complexe, o concurență economică intensificată și căi energetice divergente, însă necesitatea de colaborare nu a fost niciodată mai acută”, a încheiat Adnan Amin.
