Mai mulţi europarlamentari români și-au făcut auzită opinia, fiecare abordând în fel propriu problema dronelor care au pătruns recent în spaţiul aerian român. PSD a subliniat necesitatea de a proteja cetăţenii şi de a obţine finanţare UE pentru apărare, USR a solicitat o reacţie fermă împotriva Rusiei şi întărirea flancului estic, iar AUR a amintit incidentul dronei maritime ucrainene din Portul Constanţa şi a criticat întârzierea informaţiilor din partea Kievului.
Victor Negrescu, eurodeputat PSD şi iniţiator al propunerii, a prezentat rezoluţia ca un răspuns european esenţial pentru protecţia locuitorilor, a zonelor de frontieră şi a infrastructurii de interes strategic.
„Astăzi vreau să vorbesc despre oameni. Despre familiile din România care s-au trezit în mijlocul nopţii din cauza exploziilor. Despre comunităţile de la graniţa Uniunii Europene care trăiesc de luni de zile sub ameninţarea dronelor. Şi despre copilul rănit în propria casă, la Galaţi, după ce o dronă a lovit locuinţa lui”, a declarat Negrescu în plen.
„Aceste incidente nu mai pot fi privite ca evenimente izolate. Ele reprezintă o ameninţare directă la adresa cetăţenilor europeni, a comunităţilor noastre şi a infrastructurii critice din regiunea Mării Negre”, a subliniat eurodeputatul.
El a cerut ca rezoluţia să se traducă în măsuri concrete: un sistem comun european de monitorizare şi avertizare în timp real, consolidarea capabilităţilor antidrone şi a apărării aeriene pe flancul estic, finanţarea infrastructurii critice şi defensive din fonduri europene şi mecanisme rapide de sprijin pentru comunităţile afectate.
„Mesajul nostru este simplu: fiecare cetăţean european are dreptul să se simtă în siguranţă în propria casă”, a încheiat vicepreședintele Parlamentului European.
USR: rezoluţia ca test de fermitate faţă de Rusia
Dan Barna, eurodeputat USR, a încadrat propunerea într-o perspectivă de securitate dură: Rusia trebuie denumită explicit agresor, iar Uniunea Europeană trebuie să-şi consolideze rapid apărarea la frontiera estică.
„Federaţia Rusă a readus războiul la graniţa Europei. Rusia este astăzi cea mai gravă ameninţare la adresa securităţii noastre comune. Cine neagă această realitate sau refuză să identifice agresorul este fie total vândut, fie iresponsabil. Şi sunt câţiva dintre colegii noştri din acest legislativ”, a afirmat Barna.
Barna a solicitat ca rezoluţia şi viitorul cadru financiar multianual să includă finanţare distinctă pentru sistemele antidrone destinate statelor expuse.
„Cer imperios consolidarea imediată a flancului estic şi a securităţii la Marea Neagră, finanţarea separată în viitorul cadru financiar multianual pentru sisteme antidrone destinate ţărilor expuse şi accelerarea creării unui centru de securitate maritimă la Marea Neagră”, a declarat Dan Barna.
El a subliniat şi importanţa cooperării cu Ucraina şi Republica Moldova, pe care le consideră esenţiale pentru securitatea europeană.
„Cooperarea cu Ucraina şi Republica Moldova este esenţială şi avem nevoie urgentă să integrăm expertiza Ucrainei în sistemele noastre de apărare”, a adăugat eurodeputatul USR.
AUR: rezoluţia trebuie să ţină cont şi de riscurile venite dinspre Ucraina
Georgiana Teodorescu, eurodeputată AUR, a folosit dezbaterea pentru a aduce în discuţie incidentul din Portul Constanţa, unde o dronă maritimă ucraineană a explodat după ce Ucraina a pierdut controlul asupra ei.
„O dronă maritimă ucraineană, asupra căreia Ucraina a pierdut controlul, a intrat pe teritoriul României şi a explodat în Portul Constanţa. Faptul că s‑a putut pierde controlul asupra ei din cauza atacurilor ruseşti nu surprinde. Ceea ce surprinde şi dezamăgeşte este reacţia mult întârziată a partenerilor ucraineni. Acest mesaj este pentru prietenii noştri ucraineni, pe care îi ajutăm şi îi vom mai ajuta în continuare din banii noştri. Ne așteptăm să daţi dovadă de seriozitate şi respect pentru ajutorul primit şi să nu puneţi în pericol vieţile cetăţenilor noştri prin informări întârziate”, a declarat Teodorescu.
Kaja Kallas: de la condamări la bugete şi descurajare
Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, a susţinut în plen că dezbaterea şi rezoluţia trebuie să fie urmate de alocări bugetare şi de o strategie reală de descurajare.
„Nu mai ajung cuvintele, e nevoie de acţiuni. Trebuie să vedem şi la nivelul bugetului că luăm în serios aceste lucruri”, a afirmat Kallas.
Şefa diplomaţiei europene a subliniat că ameninţarea rusă este o realitate cotidiană pentru statele aflate la frontiera estică.
„Nu trebuie să ne imaginăm ce înseamnă să primeşti un mesaj că trebuie să mergi la cel mai apropiat adăpost. Pentru noi este o realitate”, a spus Kallas.
După incidentul de la Galaţi, Uniunea Europeană a condamnat oficial încălcarea spaţiului aerian european de către Rusia şi a anunţat că este pregătită să accelereze eforturile de protecţie, inclusiv prin Eastern Flank Watch şi alte iniţiative de consolidare a apărării europene.
Rezoluţia se leagă de planurile UE pentru apărare antidrone
Rezoluţia apare în contextul unor iniţiative europene deja pornite pentru apărarea împotriva dronelor. În februarie 2026, Comisia Europeană a prezentat Planul de acţiune privind securitatea dronelor şi contracararea amenințărilor generate de drone, vizând creşterea capacităţilor de detecţie, coordonarea reacţiilor statelor membre şi consolidarea pregătirii de apărare.
Documentul Comisiei este legat de Iniţiativa europeană de apărare împotriva dronelor şi de Eastern Flank Watch, proiecte importante în strategia UE de apărare până în 2030.
În plus, discuţia despre drone este conectată şi cu Marea Neagră. Uniunea Europeană a propus un hub de securitate maritimă pentru regiune, care ar funcţiona ca sistem de avertizare timpurie şi instrument de protejare a infrastructurii critice maritime, inclusiv cabluri submarine şi instalaţii offshore.
