De ce adolescentele sunt în priză din cauza ADICȚII de rețele sociale – România în topul alarmant al problemelor

Datele provin din studiul internațional HBSC (Health Behaviour in School‑aged Children), finanțat de Organizația Mondială a Sănătății, care a examinat comportamentul adolescenților din numeroase state europene. Conform cercetării, proporția tinerilor cu utilizare problematică a rețelelor sociale a urcat de la 7 % în 2018 la 11 % în 2022, conform Euronews.

România, printre țările cu cele mai mari probleme

În rândul adolescenților de 15 ani, România se situează alături de Irlanda și Malta ca una dintre statele cu cele mai ridicate niveluri de utilizare problematică a rețelelor sociale. Diferențele dintre sexe sunt importante: 28 % dintre fetele de 15 ani au declarat că manifestă comportamente tipice utilizării problematice, în timp ce numai 18 % dintre băieți raportează aceleași aspecte. Utilizarea problematică este definită prin semne precum dificultatea de a diminua timpul petrecut online, neglijarea altor activități, conflicte generate de utilizarea rețelelor sau consecințe negative în viața cotidiană.

De ce sunt fetele mai vulnerabile

Specialiștii explică faptul că adolescentele tind să fie mult mai conectate în mediul virtual și să petreacă mai mult timp pe platforme precum Instagram, TikTok sau Snapchat. Conform datelor studiului, 44 % dintre fetele de 15 ani afirmă că sunt aproape permanent în contact online cu prietenii, versus 29 % dintre băieți. În plus, numeroase cercetări le leagă pe fete de o presiune sporită legată de aspectul fizic, imaginea corporală și validarea socială, iar ele raportează și un nivel mai mare de experiențe de cyberbullying.

Europa caută soluții

Discuția privind restricționarea accesului copiilor la rețelele sociale a căpătat forță în diverse țări europene. Franța a adoptat deja măsuri ce limitează accesul minorilor sub 15 ani, iar Spania studiază posibilitatea majorării vârstei minime la 16 ani. Conform unui sondaj YouGov, o mare parte a populației susține astfel de restricții în Franța, Marea Britanie, Germania, Italia și Spania. Totuși, experții avertizează că există încă puține dovezi clare privind eficacitatea interdicțiilor generale și lipsesc studii pe termen lung care să măsoare impactul limitării accesului asupra bunăstării copiilor și adolescenților.

Copil cu telefon. Sursa foto: Robin Utrecht/BACAPRESS.COM

În timp ce guvernele europene caută soluții, datele arată că efectele mediului digital nu sunt distribuite în mod uniform. Pentru milioane de adolescente, rețelele sociale nu constituie doar un canal de comunicare, ci și o sursă constantă de presiune, comparație și stres – un fenomen care atrage tot mai multă atenție din partea autorităților și a specialiștilor în sănătate mintală.