Președintele Nicușor Dan a precizat, în Bruxelles, că România susține un buget european mai amplu pentru perioada 2028‑2034.
El a subliniat că discuțiile privind viitorul cadru financiar multianual sunt încă la început și sunt foarte complicate. Conform declarațiilor sale, statele membre încep să formeze alianțe pentru a promova interese comune.
„Întotdeauna a fost dificil să armonizezi pozițiile a 27 de țări. Acum suntem în etapa în care statele încep să se unească în vederea unor obiective comune”, a spus președintele.
România coordonează un grup de 16 state
Nicușor Dan a menționat că România deține un rol semnificativ în negocierile pentru viitorul buget european. El a precizat că Bucureștiul conduce grupul de 16 state cunoscut sub denumirea de „Prietenii Coeziunii”.
A adăugat că, înainte de ședința Consiliului European, a participat la o întâlnire a liderilor acestui grup.
„Prin efortul deosebit al colegilor noștri de aici, România a coordonat grupul celor 16 state, așa-numiții Prieteni ai Coeziunii, pentru a ajunge la o poziție comună în negocieri pe teme extrem de importante. Împreună cu doamna Meloni am condus reuniunea liderilor acestui grup și vom continua în fața fiecărui Consiliu European”, a afirmat Nicușor Dan.
Miza principală: mai mulți bani pentru agricultură și coeziune
Președintele a explicat că România își dorește ca bugetul european să rămână substanțial, în special pentru politica agricolă comună și fondurile de coeziune.
„Scopul nostru este ca bugetul UE să fie cât mai ridicat. Ne interesează ca fondurile destinate agriculturii și coeziunii să rămână importante, deoarece astfel putem diminua decalajele de dezvoltare față de statele mai avansate ale Uniunii”, a declarat șeful statului.
El a menționat că cele mai critice discuții se desfășoară în jurul capitolelor dedicate agriculturii, coeziunii și competitivității economice.
Bucureștiul cere mai multă flexibilitate
Nicușor Dan a susținut că viitorul buget european trebuie să permită statelor membre o libertate sporită în stabilirea priorităților naționale.
„Dorim ca fiecare țară, cunoscându‑și mai bine nevoile, să își poată defini programul național cu cât mai multă libertate. Susținem o flexibilitate mai mare față de recomandările Comisiei Europene și o autonomie extinsă în alegerea investițiilor prioritare”, a afirmat președintele.
El a subliniat că România sprijină și prelungirea perioadelor în care fondurile europene pot fi utilizate după încheierea exercițiului bugetar.
„Dincolo de volumul alocat, ne interesează ca modalitatea de utilizare a fondurilor să fie cât mai flexibilă. Există, de asemenea, o dezbatere privind prelungirea termenelor de accesare, așa cum s‑a făcut pentru exercițiul 2014‑2020, când fondurile au putut fi utilizate până la sfârșitul anului 2023”, a explicat Nicușor Dan.
Cereri privind finanțarea proiectelor europene
Președintele a mai menționat că România aspiră la creșterea avansurilor și a contribuției europene pentru proiectele finanțate din fonduri comunitare.
În același timp, Bucureștiul susține reducerea condiționalităților legate de anumite obiective de mediu.
„Un alt interes al nostru este ca avansurile pentru proiecte și procentele de finanțare europeană să fie cât mai mari. Cu cât contribuția europeană este mai semnificativă, cu atât presiunea asupra bugetului național scade”, a spus șeful statului.
Conform lui Nicușor Dan, acestea constituie principalele obiective pe care România le urmărește în negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028‑2034.
