Diferența dintre vara astronomică și cea meteorologică constă în criteriile de definire a anotimpurilor: prima se bazează pe poziția Pământului față de Soare, în timp ce a doua se întemeiază pe aspecte climatice și statistice.
La ora 10:24, duminică, 21 iunie, a avut loc solstițiul, moment care, din punct de vedere astronomic, marchează debutul verii în emisfera nordică.
Solstițiul nu reprezintă o zi întreagă, ci un instant precis. Acesta avansează anual cu aproximativ șase ore – exact 5 ore, 48 de minute și 46 de secunde – conform informațiilor furnizate de Il Post.
Pentru a corecta această deviere, la fiecare patru ani se introduce un an bisect, astfel încât deplasarea solstițiului să rămână în limita câtorva zile.
Cum diferă solstițiile de echinocții
Vara și iarna încep în ziua solstițiilor, când durata luminii solare atinge, respectiv, maximul și minimul. Echinocțiile semnalizează, în schimb, începutul toamnei și al primăverii.
În timpul echinocțiilor, ziua și noaptea au aproape aceeași lungime; diferența minoră se datorează efectelor atmosferei asupra luminii.
Echinocțiile și solstițiile sunt printre cele mai ușor de observat fenomene astronomice de pe Pământ și au servit, de-a lungul istoriei, ca reper pentru diverse culturi în marcarea schimbării anotimpurilor.
De ce vara meteorologică începe mai devreme
Anotimpurile meteorologice sunt decalate cu aproximativ douăzeci de zile față de echinocții și solstiții, motiv pentru care vara începea deja cu câteva săptămâni în urmă.
Pământul se învârte în jurul Soarelui și în același timp se rotește în jurul axei proprii, așa că Soarele pare să răsară și să apună zilnic, deși mișcarea reală este una aparentă.
Alternanța dintre zi și noapte este cauzată de rotația Pământului.
În schimb, anotimpurile depind de traiectoria Pământului pe orbita sa în jurul Soarelui.
Echinocțiul are loc când planul ecuatorului ceresc intersectează planul eclipticii, în timp ce la solstiții aceste două planuri se separă la distanța maximă una de cealaltă.
