Rețeaua electrică europeană este supusă unei presiuni considerabile, în timp ce continentul se confruntă cu al treilea val de căldură al anului, conform Euronews.
În perioadele de valuri călduroase, Europa înregistrează deseori o creștere bruscă a consumului de electricitate, cauzată de cererea sporită pentru sistemele de răcire.
Aerul condiționat și ventilatoarele au reprezentat șapte procente din consumul global de electricitate în 2022
Răcirea spațiilor, în principal prin aparatele de aer condiționat (AC) și ventilatoare, a consumat aproximativ șapte procente din energia electrică totală a lumii în 2022, potrivit sursei.
„Planeta se confruntă cu temperaturi extreme, ceea ce determină o cerere tot mai mare pentru echipamentele de răcire”, a avertizat Agenția Internațională pentru Energie (IEA) în 2023.
„Valorile record ale temperaturilor stimulează utilizarea aerului condiționat și generează creșteri bruște ale consumului de electricitate. Acest lucru poate genera un ciclu vicios de emisii sporite de gaze cu efect de seră, care la rândul său amplifică încălzirea globală”, a adăugat agenția.
În valul de căldură de la începutul verii 2025, Franța a atins un vârf de consum de electricitate seara, cu 25 % peste media din perioadele de extrasezon, datorită utilizării sistemelor de răcire, chiar dacă în țară procentul de aparate de aer condiționat este relativ scăzut.
Un studiu a examinat 85 de țări, ce reprezintă aproximativ 90 % din consumul mondial de electricitate, pentru a evalua modul în care cererea de energie variază în lunile cu temperaturi extreme.
Cercetarea a comparat consumul în cele mai fierbinți 10 % din lunile fiecărei țări cu consumul în lunile cu temperaturi normale, conform sursei.
Grecia, lider mondial în creșterea cererii de energie în perioadele extreme
Analiza a arătat că Grecia ocupă primul loc la nivel global, cererea de electricitate crescând cu 38,62 % în perioadele de căldură extremă, echivalent cu o majorare de 143,08 kWh pe locuitor pe lună de condiții extreme.
Muntenegru se situează pe locul al doilea, cu o creștere de 22,49 %, urmat de Turcia (21,91 %), Croația (17,76 %), Italia (14,22 %) și Spania (8,86 %).
Atunci când cererea totală depășește capacitatea de producție disponibilă sau limitele fizice ale rețelei, se poate produce o scădere a frecvenței electrice, provocând pene de curent, conform sursei citate.
Studiul a investigat și durata medie și costul estimat al întreruperilor de curent pentru gospodării din anumite state, utilizând datele privind penele de curent din ultimii cinci ani.
Statele cu potențial ridicat de pene de curent
Dintre țările europene analizate, Ungaria prezintă cea mai lungă durată medie a întreruperilor de curent, de 2,92 ore pe an, urmată de Slovenia cu 2,16 ore și Grecia cu 1,63 ore.
„Deși Italia are o durată medie a întreruperilor de curent mai scurtă decât Grecia, numărul său ridicat de gospodării face ca costul total anual estimat să fie cel mai mare dintre țările europene evaluate”, se arată în studiu.
„Se estimează că întreruperile de curent în Italia vor costa gospodăriile cu aproximativ 154,7 milioane de euro pe an, urmate îndeaproape de Polonia, cu 152,1 milioane de euro”, potrivit studiului menționat.
Creșterea prețurilor medii zilnice ale energiei electrice
În iunie și iulie anul trecut, Europa a resimțit un val de căldură cu temperaturi care au atins 40 °C. Acesta a declanșat o creștere a cererii zilnice de electricitate de până la 14 %. Împreună cu opririle centralelor termice, a condus la o dublare sau triplare a prețurilor medii zilnice ale energiei electrice.
Totuși, producția record de energie solară din UE a ajutat la menținerea stabilității furnizării de energie în ciuda cererii crescânde, potrivit unui grup de experți în domeniul energetic.
„În zilele de vârf ale valului de căldură, energia solară a furnizat până la 50 GW doar în Germania, reprezentând 33‑39 % din producția totală de electricitate a țării”, conform experților citați de Euronews.
