Răpirile parentale au zguduit legea: ce surpriză ascunde noua REFORMA în JAPONIA?

Până la sfârșitul lunii aprilie 2026, normele japoneze stipulau că numai unul dintre părinţi putea fi recunoscut ca tutore legal după dizolvarea căsătoriei. În practică, judecătorii obișnuiau să acorde custodia părintelui care locuia deja cu copilul, fapt ce i-a determinat pe mulţi avocaţi să recomande clienţilor să plece în munte cu minorii înainte de finalizarea procedurii de divorț, pentru a-şi întări poziţia în faţa instanţei, relatează CNN.

Autoritate conjugală, dar fără asigurarea timpului petrecut cu copilul

Noua reglementare introduce instituirea autorităţii parentale comune pentru foşti soţi, cu scopul ca ambii părinţi să fie implicaţi în deciziile majore referitoare la educaţia şi sănătatea minorului. Ministerul Justiţiei susţine că modificarea impune părinţilor să respecte interesul superior al copilului şi că răpirea copilului de către unul dintre părinţi ar putea avea un impact negativ în viitoarele proceduri de custodie.

Japonia – Ofițer de poliție în Tokyo. Sursa foto: X

Cu toate acestea, numeroşi specialişti subliniază că legea nu asigură, în mod automat, custodia comună şi nici dreptul efectiv al ambilor părinţi de a petrece timp cu copiii. Modul de interpretare a noilor dispoziţii de către instanţe rămâne încă incert.

Părinţi care au rămas fără copii după despărțire

CNN prezintă cazul Anastasiei Minkova, cetăţean american‑rus stabilit în Japonia, care susţine că, în timpul unei vizite în Rusia, soţul său a plecat din locuinţă împreună cu fiul lor de doi ani. De atunci, femeia afirmă că a reuşit să vadă copilul doar în intervale foarte scurte, sub supraveghere, în timp ce procedura de custodie este încă în desfăşurare.

Situaţii comparabile sunt raportate şi de alţi părinţi, inclusiv de cetăţeni străini locuşi în Japonia. Mulţi dintre ei susţin că, odată ce un copil devine rezident exclusiv al unuia dintre părinţi, instanţele tind să considere acea aranjare stabilă şi evită să o modifice.

Criticii cer sancţiuni mai dure

Organizaţiile ce reprezintă părinţii rămaşi fără acces la copii argumentează că noua lege nu atinge problema de bază, deoarece răpirea parentală continuă să fie tratată ca un litigiu civil, nu ca o infracţiune. Lipsa unor pedepse clare şi a unor mecanisme eficiente de aplicare a custodiei comune permite ca avantajele obţinute prin mutarea copilului înainte de divorţ să continue să influenţeze deciziile judecătoreşti.

Ministerul Justiţiei afirmă că Japonia respectă obligaţiile asumate prin Convenţia de la Haga privind răpirea internaţională a copiilor şi că noile reglementări reprezintă un pas semnificativ spre implicarea ambilor părinţi în creşterea copiilor după divorţ. Totuşi, numeroşi avocaţi şi activişti susţin că eficacitatea reală a reformei va putea fi evaluată abia după primele hotărâri bazate pe noul cadru legislativ.