Conform majorității românilor, Uniforma școlară ar putea contribui într-o manieră importantă la reducerea diferențelor sociale vizibile dintre elevi.
Datele ediției din septembrie ale BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research indică faptul că 77% dintre cei intervievați cred că instaurarea obligatorie a uniformei ar reduce discriminarea dintre elevi într-o măsură foarte mare sau destul de mare.
Totalul celor care consideră că introducerea uniformei ar reduce discriminarea e considerabil mai mare decât al celorlalți
Astfel, 52,9% afirmă că purtarea uniformei ar elimina discriminarea „în foarte mare măsură”, în timp ce 24,1% estimează impactul ca fiind „în destul de mare măsură”.
Pe de altă parte, 20,6% dintre respondenți nu sunt de acord că impunerea uniformei ar avea un efect semnificativ în combaterea discriminării.
Din acești participanți, 8,1% o susțin doar în parte, 12,5% o resping aproape în totalitate sau o consideră ineficace, iar 2,4% nu au furnizat un răspuns sau nu s-au putut pronunța.
Cine susține cel mai mult uniforma obligatorie
Avocatul pentru uniformă variază în funcție de profilul demografic.
Procente superioare mediei eșantionului se înregistrează în rândul susținătorilor PSD și AUR, al femeilor, al persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani, al celor cu instruire primară și al angajaților din sectorul public.
Informațiile revelează totodată distincții notabile în funcție de vârstă, nivelul de instruire și zona de locuit.
La polul opus, persoanele cu vârsta peste 45 de ani, cele cu studii primare sau medii, locuitorii din orașe mari și cei angajați în instituții publice se numără, peste medie, printre cei care consideră că uniforma nu ar reduce discriminarea.
Mai mult decât o regulă de disciplină
Analiza INSCOP pune sub semnul întrebării o explicație de natură socială a succesului uniformei.
După cum arată Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, uniforma este văzută mai puțin ca instrument de disciplină și mai mult ca metodă de atenuare a diferențelor sociale vizibile dintre copii.
Nivelul ridicat de susținere sugerează, potrivit acestei lecturi, o receptivitate sporită la inegalitățile din mediul școlar.
Rezultatul poate reflecta o nevoie mai mare de ordine
În plus, rezultatul poate indica o cerere extinsă de ordine, predictibilitate și repere comune în mediul educațional.
Cercetarea a fost efectuată între 1-7 septembrie 2026, pe baza unui eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată din România. Marja maximă de eroare este de ±2,95%, la un grad de încredere de 95%.
