Die Linke a ieșit victorioasă în alegerile regionale de la Berlin, aproape dublându-și procentul și depășind CDU, formațiunea cancelarului Friedrich Merz. Elif Eralp, candidata partidului pentru conducerea capitalei germane, a promis, după afișarea rezultatelor, că va încerca să pună în aplicare una dintre cele mai controversate promisiuni din campanie: trecerea în proprietatea publică a aproximativ 220.000 de locuințe deținute de mari companii imobiliare.
Die Linke a obținut circa 25,3% din sufragii, potrivit datelor disponibile duminică seara, în timp ce Uniunea Creștin-Democrată (CDU) s-a situat pe locul secund, cu aproximativ 19%. Alternative für Deutschland (AfD) a acumulat în jur de 16%, cel mai bun rezultat al său până acum în Berlin, iar Partidul Social-Democrat (SPD) a scăzut la aproximativ 12,1%.
Rezultatul reprezintă o modificare substanțială față de scrutinul anterior, când CDU fusese principala forță politică din capitală. Die Linke, partid de stânga radicală, și-a structurat campania în special în jurul crizei locuințelor și al creșterii prețurilor la chirie.
„De astăzi, schimbăm Berlinul împreună”, le-a transmis Elif Eralp susținătorilor formațiunii după închiderea urnelor.
Planul care poate transforma piața imobiliară din Berlin
În primele declarații post-electorale, Eralp a afirmat că situația chiriilor a devenit „cea mai mare problemă socială” a capitalei și a reconfirmat promisiunea de a transfera în proprietatea publică aproximativ 220.000 de apartamente aflate în portofoliile marilor companii imobiliare.
Berlin traversează de mai mulți ani o criză gravă a locuințelor. Chiriile aproape s-au dublat comparativ cu 2014, iar autoritățile estimează că orașului îi vor mai fi necesare încă aproximativ 211.000 de locuințe până în 2040.
Planul Die Linke se fundamentează și pe rezultatul referendumului organizat la Berlin în 2021, când aproximativ 58% dintre participanți au susținut ideea socializării portofoliilor marilor proprietari imobiliari.
Eralp susține că votul constituie un mandat democratic care trebuie pus în aplicare. Punerea în practică a măsurii este însă departe de a fi garantată.
SPD s-a opus până acum proiectului în forma propusă de Die Linke, avertizând asupra costurilor extrem de mari. Lideri social-democrați au estimat că despăgubirea companiilor ar putea ajunge la 20-30 de miliarde de euro.
Un chestionar Infratest Dimap menționat de Reuters arăta, totodată, că doar 37% dintre cei chestionați mai susțineau în prezent naționalizarea marelor portofolii rezidențiale.
Die Linke trebuie să construiască o majoritate
Atât SPD, cât și Verzii au semnalat că sunt deschiși discuțiilor pentru o coaliție cu Die Linke. O asemenea formulă ar readuce la conducerea Berlinului o alianță a formațiunilor de stânga și centru-stânga. Negocierile nu se anunță însă deloc ușoare.
Liderul Verzilor, Felix Banaszak, a declarat că înaintea unei colaborări trebuie lămurite acuzațiile de antisemitism formulate în ultimii ani la adresa unor membri și structuri ale Die Linke din Berlin.
„Avem nevoie de o angajare fermă în lupta împotriva antisemitismului; altminteri, lucrurile nu vor merge cu noi”, a declarat Banaszak.
Die Linke respinge afirmația conform căreia ar exista o problemă sistemică de antisemitism în interiorul formațiunii și afirmă că se opune antisemitismului, rasismului și altor forme de discriminare.
De unde vine Die Linke
Die Linke își are originile în politica fostei Germanii de Est. Partidul actual a fost înființat în 2007 prin fuziunea dintre PDS și formațiunea WASG.
PDS provenea, la rândul său, din fostul Partid Socialist Unitar al Germaniei, SED, partidul care a condus Republica Democrată Germană înainte de căderea Zidului Berlinului și reunificarea Germaniei.
Formațiunea modernă Die Linke și-a conturat însă profilul politic în jurul unor teme precum protecția chiriașilor, extinderea serviciilor publice, salariile, redistribuirea veniturilor și impozitarea mai ridicată a averilor mari.
În cazul Berlinului, locuințele au devenit principalul motor electoral. Elif Eralp a plasat plafonarea chiriilor și extinderea proprietății publice asupra locuințelor în centrul campaniei sale.
O nouă lovitură electorală pentru Friedrich Merz
Rezultatul din Berlin reprezintă încă o performanță slabă pentru tabăra cancelarului Friedrich Merz.
Alegerile s-au desfășurat în aceeași zi în care AfD s-a clasat pe primul loc în landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală, unde a obținut în jur de 38%, în timp ce CDU a scăzut la aproximativ 5%, unul dintre cele mai slabe rezultate din istoria sa postbelică.
AfD obținuse anterior un scor foarte bun și în Saxonia-Anhalt.
