Marea problemă o reprezintă faptul că specialiștii în proprietate intelectuală apreciază că acest tip de protecție nu reușește să oprească în mod real clonarea vocii prin utilizarea inteligenței artificiale, conform Il Post.
„Eu sunt Giorgia Meloni”, spus de două ori
Documentația a fost înregistrată luni la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), organismul responsabil cu gestionarea mărcilor la nivelul continentului. Marca audio constă dintr-o înregistrare în care Meloni rostește de două ori aceeași expresie: „Eu sunt Giorgia Meloni, eu sunt Giorgia Meloni”.
Dosarul a fost întocmit de firma Praxi, care a mai administrat și înregistrarea altor semne audio asociate vocilor actorului Luca Ward și ale cântăreței Giusy Ferreri. Conform precizărilor unui consultant al respectivei companii, obiectivul vizează în mod prioritar descurajarea înșelătoriilor bazate pe imitarea vocii unei personalități publice. În paralel, semnul sonor ar putea contribui la consolidarea recunoașterii acesteia.
Înregistrarea nu blochează totuși clonarea vocii prin intermediul inteligenței artificiale. O asemenea tehnologie este capabilă să reproducă timbrul și intonațiile unei persoane. Totodată, poate crea mesaje pe care individul nu le-a formulat niciodată.
Ce anume protejează, în realitate, marca sonoră
Specialiștii menționați de Il Post sunt de părere că marca sonoră reprezintă un instrument conceput în primul rând pentru protejarea unor produse și servicii comerciale.
Printre cele mai cunoscute exemple se numără răgetul leului utilizat de Metro-Goldwyn-Mayer, înregistrat ca marcă sonoră în Uniunea Europeană. Alte exemple includ sunetul „tudum” al Netflix și melodia de pornire a Windows 95, compusă de Brian Eno.
În cazul Meloni, cererea acoperă categorii de servicii legate de divertisment și producție artistică, precum și conținut digital. O altă categorie se referă la organizarea de evenimente politice. Această ultimă componentă sugerează că măsura ar putea viza și utilizarea neautorizată a vocii sale în campanii electorale.
🙄 [Deepfake ne pozna meja] 🙄
Politična pripadnost ne ščiti pred digitalnim nasiljem.
Italijanska premierka Giorgia Meloni se je nedavno znašla v središču odmevnega sodnega procesa, ki osvetljuje temno plat umetne inteligence – zlonamerne globoke ponaredke (deepfake). https://t.co/vSGZa6f5sz
— Državljan D (@DrzavljanD) August 20, 2026
Un cadru universitar de drept comercial citat de publicația italiană apreciază că înregistrarea transmite mai degrabă un mesaj politic: acela că Meloni încearcă să limiteze utilizarea numelui și vocii sale pentru difuzarea unor mesaje false. Cu toate acestea, specialiștii consideră că marca sonoră nu reprezintă instrumentul juridic optim pentru acest scop.
Vocea poate fi replicată chiar și după depunerea mărcii
Există o distincție semnificativă între protejarea unei mărci sonore și protejarea vocii unei persoane. În cazul unei fraze rostite de o voce umană, protecția juridică a mărcii se referă la înregistrarea efectivă. Sunt luate în considerare fraza, timbrul, intonația, cadența și modul în care acestea apar în înregistrare.
Aceasta implică faptul că marca nu oferă automat control asupra oricărui mesaj generat artificial cu vocea lui Meloni. De pildă, utilizarea unei voci imitate pentru a rosti o altă frază nu ar constitui, prin însăși natura sa, încălcarea mărcii sonore înregistrate.
Cu toate acestea, măsura ar putea exercita un anumit efect de descurajare. Persoanele care nu cunosc exact limitele protecției juridice ar putea evita să folosească vocea în contextele acoperite de marcă. Efectul este însă considerat mult mai redus în cazul organizațiilor specializate în producerea și distribuirea de deepfake-uri și dezinformare.
Italia dispune deja de instrumente juridice împotriva deepfake-urilor
Specialiștii citați apreciază că înregistrarea mărcii sonore nu este singura și nici cea mai potrivită formă de protecție a vocii unei persoane. Vocea este protejată și prin regulile privind dreptul la imagine și drepturile de autor. În plus, atunci când este considerată un identificator biometric, intră și în sfera protecției datelor personale.
Italia dispune, începând din 2025, și de o prevedere penală referitoare la deepfake-uri. Articolul 612-quater din Codul Penal poate sancționa anumite astfel de fapte cu până la cinci ani de închisoare. În cazul unei eventuale clonări neautorizate a vocii lui Meloni, această legislație ar putea fi mai relevantă decât protecția oferită de marca sonoră.
Prin urmare, înregistrarea „Eu sunt Giorgia Meloni” nu poate opri tehnologia capabilă să reproducă vocea prim-ministrului italian. Miza este mai degrabă juridică și preventivă: să ofere un instrument suplimentar împotriva utilizărilor comerciale neautorizate și să transmită un avertisment celor care ar încerca să folosească vocea sa în mod fraudulos.
