Conform CNN, resturile fosile sunt originare din aceeași formare geologică de unde vechii egipteni au extras piatra necesară construirii unora dintre cele mai faimoase monumente de la Giza.
Un prădător din Egiptul de dinaintea faraonilor
Specia nou descrisă poartă denumirea Herugavialis cairensis și aparține familiei gavialilor, crocodilieni caracterizați prin botul lung și îngust. Cu zeci de milioane de ani în urmă, creatura locuia într-un habitat marin puțin adânc, pe atunci când aspectul Egiptului era total diferit față de cel de azi.
Resturile fosile provin din formațiunea Mokattam, un mare strat de calcar din nordul Egiptului unde au fost păstrate urme de pești, rechini, balene primitive și alte organisme marine. Aceeași rocă a fost folosită mult mai târziu la edificarea unor monumente celebre, printre care Sfinxul și piramidele de la Giza.
Un aspect neprevăzut a influențat chiar atribuirea numelui genului. Un craniu aproape întreg, descoperit în anii 1920, îi lipsește vârful botului, fapt care le-a amintit cercetătorilor de celebrul Sfinx, căruia îi lipsesc nasul. Denumirea Herugavialis provine de la Heru, adică Horus, zeul egiptean legat de creatura mitologică.
Fosile cunoscute de aproape un secol, reinterpretate
Resturile nu sunt o descoperire recentă. Craniul și alte cinci specimene fuseseră inițial clasificate în 1927 drept Tomistoma cairense, din cauza similarii cu falsul gavial actual din Asia de Sud-Est.
Analizele evolutive actuale și examinarea craniului prin tomografie computerizată au demonstrat totuși că fosilele nu aparțin genului Tomistoma. Diferențele anatomice au fost atât de semnificative încât specialiștii au decis crearea unui gen distinct.
Herugavialis poseda dinți ascuțiți și un bot lung și subțire, adaptări indicând o dietă bazată pe pește. Orbitalele erau pozițate sus, astfel încât ochii ieșeau ușor deasupra craniului, trăsătură observată și la gavialul indian actual.
O lume dispărută, ascunsă inclusiv în monumentele Egiptului
Astăzi, din această ramură a crocodilienilor au mai rămas doar două specii, dar fosilele rudelor lor au fost identificate din Europa până în Japonia. Cercetarea recentă arată că Herugavialis este una dintre cele șase specii de gaviali cunoscute din zona mediteraneană, într-o perioadă de circa 43 de milioane de ani.
Găsirea oferă o perspectivă surprinzătoare asupra monumentelor vizitate anual de mii de turiști europeni, printre care și români. Piatra de calcar folosită de vechii egipteni conține urmele unei lumi marine anterioare cu zeci de milioane de ani față de civilizația faraonică.
Specialiștii au identificat deja în monumentele egiptene numeroase fosile ale unor mici organisme marine, iar cercetătorii presupun că în blocurile de piatră ar putea exista și fosile mai mari. Analiza formațiunii Mokattam ar putea revela și alte specii animale ce locuiau apele puțin adânci ale Egiptului preistoric.
