Nu există un răspuns care să asigure certitudinea. Boala poate reapărea chiar și în urma unei terapii considerate de succes, iar acest fapt nu indică vreo greșeală din partea pacientului, conform unei cercetări apărute în New England Journal of Medicine.
În anumite situații, câteva celule maligne persistă în corp, însă numărul lor este atât de mic încât să nu poată fi identificate la examinările de rutină.
Pe parcursul unei perioade, acestea se pot multiplica și pot genera o nouă masă tumorală.
Totuși, sunt și aspecte pe care specialiștii le recomandă din ce în ce mai ferm. Unul dintre ele este mai puțin complicat decât pare: activitatea fizică.
Un studiu important: efortul a redus riscul de recidivă
În cursul anului 2025, publicația New England Journal of Medicine a difuzat concluziile studiului clinic CHALLENGE, care a inclus 889 de bolnavi cu neoplazie colonică în stadiul II, cu prognostic rezervat, sau stadiul III. Toți participanții finalizaseră intervenția chirurgicală și chimioterapia.
Un segment din eșantion a beneficiat de sfaturi privind un mod de viață echilibrat.
Restul s-au înscris într-un plan de mișcare organizat pe trei ani, susținut de instructori specializați în educație fizică.
Concluzia a atras interesul specialiștilor în oncologie: la finalul a cinci ani, 80,3% dintre bolnavii din cohorta activă nu prezentaseră recidivă, tumoră nouă sau deces, comparativ cu 73,9% în lotul căruia i se oferiseră doar indicații generale.
Aceasta reprezintă o discrepanță de 6,4 puncte procentuale.
Exprimat ca risc relativ, regimul de efort fizic s-a legat de o scădere cu 28% a probabilității de recidivă, apariție a unei noi neoplazii sau deces.
Diferența s-a manifestat și în ceea ce privește supraviețuirea globală. La opt ani, 90,3% dintre participanții activi erau în viață, față de 83,2% în eșantionul de referință. Probabilitatea de deces a fost cu 37% mai redusă în colectivul care a respectat protocolul de mișcare.
Este esențial să remarcăm ce nu afirmă cercetarea: ea nu dovedește că efortul fizic „vindecă” boala și nu implică faptul ca fiecare individ cu orice formă de cancer să obțină aceeași scădere a riscurilor. Studiul s-a limitat la un singur tip și anumite stadii ale cancerului colorectal, iar protocolul a fost unul bine structurat și personalizat.
Cu toate acestea, datele sunt relevante deoarece provin dintr-o cercetare randomizată, nu doar din observația că persoanele mai active par să fie mai sănătoase.
Nu e nevoie să începi cu sala de fitness
Indicațiile medicale nu pretind ca bolnavul să alerge maratoane sau să efectueze antrenamente de mare intensitate.
Societatea Americană a Cancerului recomandă, după o evaluare medicală și în funcție de starea fiecărui bolnav, ca progresiv să se atingă 150-300 de minute de activitate fizică moderată săptămânal sau 75-150 de minute de efort intens.
De asemenea, se recomandă exerciții de fortificare a mușchilor de cel puțin două ori pe săptămână.
Efortul moderat poate presupune, de pildă, mers rapid, ciclism ușor sau anumite tipuri de yoga.
Pentru cineva aflat în convalescență după terapie, pornirea poate fi mult mai simplă. Institutul Național pentru Cancer din SUA sfătuiește să se pornească ușor și să se crească treptat durata și intensitatea. Chiar și câteva minute de mișcare pot reprezenta un început benefic pentru o persoană foarte slăbită.
Totuși, există o regulă esențială: efortul fizic trebuie adaptat bolnavului. Unele tratamente pot afecta oasele, inima, nervii sau sistemul imunitar. De aceea, o persoană care a trecut prin cancer ar trebui să consulte medicul înainte de a demara un nou program de mișcare.
Ce rol joacă alimentația?
Nicidecum nu există o „dietă anticancer” care să asigure că boala nu va reapărea.
Există însă date suficiente pentru ca organizațiile medicale să recomande o alimentație sănătoasă după tratamentul oncologic.
Societatea Americană a Cancerului recomandă un model alimentar sănătos și pune accent pe alimente vegetale, cereale integrale și menținerea unei greutăți sănătoase. În cazul unor tipuri de cancer, dovezi sunt mai consistente decât în cazul altora.
World Cancer Research Fund arată, de exemplu, că pentru persoanele care au avut cancer mamar există dovezi că o alimentație bogată în fibre poate avea beneficii, în timp ce pentru cancerul colorectal există indicii că un consum mai mare de cereale integrale și unul mai mic de băuturi îndulcite pot contribui la rezultate mai bune.
Mesajul esențial este să nu transformăm alimentația într-o listă de alimente „minune”. Nu există un suc, un supliment sau un aliment care să țină singur cancerul în remisie.
Greutatea este importantă, dar nu e momentul pentru cure drastice
Depășirea greutății normale este asociată cu un risc mai mare pentru mai multe tipuri de cancer și poate influența prognosticul. Totuși, legătura dintre scăderea în greutate după diagnostic și reducerea riscului de recidivă nu este la fel de clară pentru toate tipurile de cancer.
În timpul și după terapie, prioritatea poate fi mai degrabă menținerea forței și a masei musculare decât o scădere rapidă în greutate.
De aceea, o dietă severă poate fi o decizie neinspirată pentru un bolnav care încă se recuperează. Alimentația trebuie adaptată tipului de cancer, tratamentului și stării generale.
Alcoolul? Mai puțin înseamnă mai bine
Alcoolul este legat de mai multe tipuri de cancer, iar Societatea Americană a Cancerului afirmă că evitarea lui este cea mai bună opțiune pentru prevenirea cancerului. Pentru riscul de recidivă, situația diferă în funcție de tipul de cancer și nu este la fel de bine stabilită pentru toate formele bolii.
Pentru un bolnav aflat în remisie, discuția despre alcool ar trebui, prin urmare, să facă parte din planul individual stabilit cu medicul.
Fumatul rămâne unul dintre cele mai importante obiceiuri de renunțat
Abandonarea fumatului este una dintre cele mai clare recomandări pentru supraviețuitorii cancerului.
Institutul Național pentru Cancer din SUA avertizează că fumatul după tratamentul oncologic poate crește riscul apariției unui alt cancer sau al unor probleme de sănătate. Abandonarea fumatului aduce beneficii chiar și după un diagnostic de cancer.
Investigațiile nu pot fi înlocuite de un stil de viață sănătos
Poate cea mai importantă regulă este și cea mai ușor de uitat: un mod de viață sănătos nu înlocuiește controalele oncologice.
După finalizarea terapiei, bolnavul ar trebui să primească un plan de monitorizare. Acesta poate include consultații, analize și investigații, în funcție de tipul cancerului și de tratamentul primit.
Frecvența controalelor nu este identică pentru toată lumea. NCI subliniază că planul trebuie stabilit în funcție de cancerul avut, tratamentul primit și starea generală de sănătate.
Orice simptom nou sau persistent merită discutat cu medicul. Acest lucru nu înseamnă automat că boala a revenit. Multe simptome după tratament au alte explicații, inclusiv efecte tardive ale terapiei.
Și sănătatea psihică face parte din recuperare
După cancer, teama de recidivă poate dura ani întregi. O durere de spate, o oboseală neobișnuită sau un rezultat medical poate readuce imediat teama că boala s-a întors.
A lua în grijă sănătatea nu înseamnă doar să numeri pașii și să verifici ce ai în farfurie. Activitatea fizică poate reduce anxietatea, depresia și oboseala și poate îmbunătăți somnul și calitatea vieții.
Uneori, sprijinul unui psiholog sau al unui grup de suport pentru supraviețuitorii cancerului poate fi la fel de important ca un plan de exerciții.
Ce putem spune, de fapt, despre „menținerea cancerului în remisie”?
Cel mai corect răspuns este că nimeni nu poate controla complet dacă un cancer va reveni.
Dar există o imagine tot mai limpede a lucrurilor care pot ajuta după tratament, mișcare regulată, adaptată stării bolnavului, menținerea sau recuperarea masei musculare, o alimentație echilibrată, cu multe alimente vegetale și, în funcție de cancer, accent pe fibre și cereale integrale, evitarea fumatului, limitarea sau evitarea alcoolului, menținerea unei greutăți sănătoase, fără cure drastice în perioada de recuperare, controale medicale regulate, conform planului oncologului, atenție la simptome noi sau persistente, grijă și pentru sănătatea mintală, nu doar pentru cea fizică.
Iar studiul CHALLENGE aduce o veste importantă: pentru anumite persoane care au trecut prin cancer colorectal, efortul fizic nu mai poate fi privit doar ca un sfat generic pentru „un stil de viață sănătos”. Într-un studiu clinic de mari dimensiuni, un program structurat de mișcare a fost asociat cu mai puține recidive și cu o supraviețuire mai bună.
