MEDIAFX 35 Dezvăluie: Cum a Putut COVID-19 să Oprească Întreaga PLANETA

De 35 de ani, MEDIAFAX se află acolo unde au loc evenimentele esențiale. A fost un actor al istoriei României după Revolutionă, relatând în timp real momentele care au transformat politica, societatea și existența cotidiană.

Anul 2020 a marcat momentul în care pandemia de COVID-19 a modificat fundamental viața de zi cu zi pe plan global. Virusul depistat în China la finalul lui 2019 s-a extins rapid în Europa, ajungând în România la sfârșitul lunii februarie. În doar câteva săptămâni, țara a evoluat de la primele cazuri izolate la instaurarea stării de urgență, restricții severe de circulație, închiderea institutiilor de învățământ și suspendarea sau limitarea majorității activităților economice și sociale.

Pentru MEDIAFAX, 2020 a însemnat adaptarea la o situație fără precedent în aproape trei decenii de activitate a agenției. Într-un an în care milioane de oameni au rămas acasă, iar informațiile despre virus, restricții și decizii guvernamentale au devenit vitale, MEDIAFAX a comunicat zilnic evoluția pandemiei și măsurile adoptate pentru a opri răspândirea virusului.

Cum a ajuns COVID-19 în România

Coronavirusul a fost identificat inițial în Wuhan, China, la sfârșitul anului 2019. În ianuarie 2020, pe măsură ce numărul infecțiilor și de decesuri creștea, atenția lumii s-a concentrat asupra orașului chinez transformat în epicentru al epidemiei.

MEDIAFAX a raportat încă din 25 ianuarie gravitatea situației.

„Creștere dramatică a bilanțului morților, în China. Noul tip de coronavirus a făcut 41 de victime, 1.400 de persoane la nivel mondial fiind infectate. Orașul chinez Wuhan va construi în 15 zile un al doilea spital pentru tratarea pacienților infectați cu coronavirus. De asemenea, autoritățile din Hong Kong au declarat stare de urgență din cauza răspândirii virusului”, a redacționat MEDIAFAX la acel moment.

Inițial, întreaga situație a fost considerată o epidemie, însă pe măsură ce virusul s-a răspândit în afara Chinei și cazurile au crescut rapid în mai multe state, OMS a declarat pandemia de COVID-19. 

În România, primele măsuri preventive au fost adoptate încă din februarie 2020, înainte de confirmarea oficială a primului caz. Autoritățile au implementat controale la frontiere, au pregătit spații de carantină și au început monitorizarea persoanelor provenite din zonele afectate de epidemie.

Angajați ai ADP sector 4 și ai unui operator de salubritate participă la o acțiune de dezinfecție a scarilor de bloc și a spațiilor adiacente, în București, vineri, 22 mai 2020. Parlamentul a adoptat miercuri, 20 mai, cu modificări, Hotărârea de guvern privind starea de alertă instaurată după 2 luni de stare de urgență în urma pandemiei de COVID-19. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Totuși, inevitabilul s-a produs: primul caz de COVID-19 din România a fost confirmat seara zilei de 26 februarie 2020, la un bărbat din județul Gorj. Acesta intrase în contact cu un cetățean italian din Rimini, care fusese în zona respectivă între 18 și 22 februarie și era infectat cu SARS-CoV-2. Bărbatul din Gorj era asimptomatic la momentul confirmării și a fost transportat la Institutul „Matei Balș” din București.

În primele zile, cazurile au crescut încet și au fost identificate în special la persoanele care intraseră în contact cu oameni veniți din străinătate. Autoritățile au încercat să limiteze transmiterea prin anchete epidemiologice, izolare și carantină.

Pentru presa, însă, pandemia devenea deja subiectul principal al zilei. MEDIAFAX a început să publice materiale explicative despre simptomele bolii, măsurile de protecție și evoluția epidemiei în celelalte state europene.

În Italia, de exemplu, situația s-a agravat dramatic. Pe 12 martie, MEDIAFAX relata despre măsurile luate în Lombardia:

„Situația disperată din Italia a determinat autoritățile din nordul țării să demareze construirea unui spital. Termenul: 6 zile. Lombardia, regiunea de nord a Italiei, este în stare de urgență. 3.852 de pacienți spitalizați, dintre care 560 la terapie intensivă sunt la Milano, Brescia și Bergamo, cele mai importante orașe ale Lombardiei. Ieri, 149 de oameni au încetat din viață datorită coronavirusului doar în nordul țării”, a redacționat MEDIAFAX pe 12 martie 2020.

03 Aprilie 2020 Bergamo (Italia). Videoconferințe cu rudele pentru pacienții Covid care nu pot primi vizite, într-un compartiment al spitalului Papa Giovanni XXIII din Bergamo (Credit Image: © Claudio Furlan/LaPresse via ZUMA Press)

În aceeași zi, MEDIAFAX a publicat un articol despre semnificația stării de urgență, cine o poate institui și ce măsuri impune.

După 10 martie, ritmul infecțiilor din România s-a accelerat. Dacă în primele 12 zile de la confirmarea primului caz erau raportate, în general, unul sau două cazuri pe zi, numărul acestora a început să crească rapid. Pe 14 martie, România depășea 100 de cazuri confirmate, iar relatarea în regim de live text a devenit una dintre principalele forme de informare despre pandemie.

De la primele cazuri la lockdown

Pe 16 martie 2020, când România înregistra deja o creștere evidentă a numărului de infecții, a fost luată prima măsură majoră: președintele de atunci, Klaus Iohannis, a decretat starea de urgență pentru 30 de zile, pe întreg teritoriul țării.

Decretul prevedea restrângerea temporară a unor drepturi și libertăți, printre care libera circulație, libertatea întrunirilor, dreptul la învățământ și libertatea economică, în scopul limitării răspândirii virusului. La acel moment, România intra într-o perioadă fără precedent pentru generațiile actuale.

Una dintre cele mai importante etape a fost adoptarea Ordonanței Militare nr. 3 din 24 martie 2020.

Începând cu 25 martie 2020, pentru deplasările permise, oamenii aveau nevoie, în funcție de situație, de declarație pe proprie răspundere sau de adeverință de la angajator. Poliția și celelalte structuri abilitate verificau motivele pentru care persoanele se deplasa.

În esență, cetățenii puteau ieși din casă pentru motive considerate necesare: deplasarea la serviciu, cumpărături de produse de bază, asistență medicală, îngrijirea unor persoane sau alte situații justificate. Tot atunci a fost instaurată izolarea sau carantinarea persoanelor care intrau în România, în funcție de situația epidemiologică și de zona de proveniență.

Au fost închise sau limitate numeroase activități economice și sociale, școlile și universitățile au rămas închise, iar o parte semnificativă a angajaților a trecut la munca de acasă. Restaurantele, cafenelele, cinematografele, teatrele și alte spații cu risc de aglomerare au fost închise pentru public sau au funcționat în regim restricționat.

A fost, practic, perioada în care România a cunoscut ceea ce în limbajul curent a fost numit „lockdown”.

În toată această perioadă, MEDIAFAX a transmis zilnic bilanțurile privind cazurile de coronavirus comunicate de Grupul de Comunicare Strategică, deoarece cifrele pandemiei deveniseră informația urmărită de întreaga populație.

Cum comunicau autoritățile

Pandemia a schimbat și modul în care statul comunica zilnic cu populația. În primele luni, principalul canal de comunicare a fost Grupul de Comunicare Strategică, care transmitea zilnic bilanțul cazurilor, al persoanelor vindecate și al deceselor. Informările erau preluate masiv de televiziuni, site-uri de știri, dar și de MEDIAFAX.

În paralel, deveniseră extrem de vizibile declarațiile lui Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, ale ministrului Sănătății și ale ministrului de Interne, dar și mesajele președintelui Klaus Iohannis. Autoritățile insistau asupra ideii de informare din surse oficiale și avertizau în privința informațiilor false.

În fiecare zi, numărul cazurilor noi, al persoanelor internate la ATI și al deceselor devenise un reper pentru milioane de români. Pentru presă, transmiterea rapidă și corectă a acestor date a devenit una dintre principalele misiuni ale perioadei.

În același timp, au existat schimbări frecvente ale regulilor, explicații succesive și situații în care populația a trebuit să se adapteze rapid unor noi restricții.

România iese din lockdown, dar pandemia continuă

Pe 14 mai 2020, Guvernul a decis instaurarea stării de alertă, aceasta intrând în vigoare la 15 mai, după încheierea stării de urgență. Nu a fost însă o revenire la normalitate. A fost, mai degrabă, trecerea de la restricțiile foarte severe din lockdown la un sistem de restricții graduale și măsuri sanitare.

„Așa-numita relaxare se va face pas cu pas, un astfel de pas fiind, de regulă, cam de două săptămâni. Unele măsuri le vom lua începând din 15 mai, dar următorul pachet de măsuri de relaxare va veni la începutul lui iunie, apoi la mijlocul lui iunie și așa mai departe. Din 15 mai vom avea, de exemplu, la dispoziție, iarăși saloanele de îngrijire personală, se vor redeschide saloanele de coafură, frizerie”, declară Klaus Iohannis pe 14 mai 2020, într-o conferință de presă, citat de MEDIAFAX. 

Mască a devenit obligatorie în numeroase spații închise, în mijloacele de transport în comun și la locul de muncă. Circulația a fost permisă într-o măsură mult mai largă, iar unele activități economice și sociale au fost redeschise treptat.

Vara lui 2020 a adus o perioadă de relaxare relativă. Restaurantele, terasele, magazinele și alte activități au început să funcționeze din nou, însă cu reguli sanitare.

În același timp, în alte state europene începea să se observe revenirea virusului. Pe 20 august, MEDIAFAX relata despre creșterea numărului de cazuri din Italia și Spania:

„Din luna mai (2020 – n.r) Italia nu a mai avut atât de multe cazuri noi de Covid-19. Miercuri, autoritățile de la Roma au…