Antraxul este o infecție acută cauzată de bacteria Bacillus anthracis, care poate fi transmisă la om prin contact direct cu animalele infectate sau prin inhalarea sporilor bacterieni.
Veterinarul Paul Stoiculeasă a explicat pentru Digi24 care sunt mecanismele de transmitere și riscurile asociate infectării. Boala afectează în principal erbivorele domestice și sălbatice, dar poate fi transmisă și la om.
Antraxul reprezintă o boală infecțioasă acută, determinată de sporii bacteriei Bacillus anthracis. Acești spori au o rezistență la condițiile de mediu și pot supraviețui pe perioade îndelungate în sol. În trecut, regiunile în care prezența bacteriei era suspectată erau denumite „pășuni otrăvite” sau „pășuni interzise”, deoarece animalele care pășteau în aceste locuri prezentau semne de boală severă.
Ulterior, s-a identificat agentul cauzal al bolii, ceea ce a condus la dezvoltarea primelor forme de vaccin, menite să prevină răspândirea infecției.
Boala afectează în principal animalele erbivore domestice și sălbatice, în special bovinele, oile și caprele. Transmiterea bolii la om nu se realizează pe cale interumană, ci exclusiv prin contactul cu sporii bacteriei.
Contaminarea umană poate apărea în următoarele situații:
– manipularea cadavrelor de animale infectate, în special în abatoare sau în gospodării;
– procesarea produselor de origine animală, cum ar fi pielea, lâna sau carnea provenită de la animale infectate;
– consumul de carne contaminată, insuficient preparată termic.
Există trei forme de boală, fiecare cale de expunere determinând forme clinice distincte de antrax, cu grade variate de severitate:
– forma cutanată este cea mai frecventă formă de manifestare a antraxului la om și apare în urma contactului direct cu animale infectate sau prin manipularea produselor de origine animală contaminate;
– forma digestivă apare în urma consumului de carne provenită de la animale infectate;
– forma pulmonară se dezvoltă prin inhalarea sporilor Bacillus anthracis.
În fazele inițiale, tabloul clinic poate fi asemănător unei infecții respiratorii banale, dar afecțiunea evoluează rapid spre insuficiență respiratorie severă, stare de șoc și, în lipsa tratamentului prompt, poate deveni letală.
Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor. În orice situație, este obligatorie prezentarea la medicul infecționist pentru evaluare și instituirea tratamentului potrivit.
Boala este diagnosticată prin cultura și izolarea bacteriei, prin detectarea ADN-ului bacterian sau antigenelor sau prin măsurarea anticorpilor specifici în sângele persoanelor suspecte.
Deși antraxul a reprezentat o amenințare majoră în trecut, astăzi se dispune de resurse medicale și veterinare eficiente pentru prevenirea și combaterea bolii. În prezent, există vaccinuri disponibile atât pentru oameni, cât și pentru animale.
Vaccinarea este recomandată în mod special în zonele cu risc crescut de infectare sau în regiunile în care au fost identificate focare. În acest sens, autoritățile implementează periodic scheme de ajutor de stat care susțin imunizarea animalelor în vederea limitării răspândirii bolii.
În cazul în care antraxul este diagnosticat într-un stadiu incipient, evoluția bolii este, de regulă, favorabilă. Atât pentru oameni, cât și pentru animale, tratamentul constă în administrarea de antibiotice specifice.
Neglijarea măsurilor de prevenție poate duce la extinderea zonelor afectate, cu impact major asupra sănătății publice, dar și asupra sectorului agrozootehnic, generând pierderi economice semnificative.
Prin urmare, este importantă monitorizarea atentă a zonelor cu potențial epidemiologic, implementarea protocoalelor de biosecuritate și o colaborare strânsă între autoritățile sanitare, veterinare și comunitățile locale pentru prevenirea reapariției focarelor și protejării sănătății publice, a mai precizat medicul veterinar Paul Stoiculeasă.
