Aceasta conferință a ONU despre schimbările climatice, care are loc în acest an la Antalya, Turcia, reprezintă cea de-a 31-a ediție a întâlnirii internaționale unde guvernele negociază acțiuni comune împotriva încălzirii globale. Debatele vor continua până pe 20 noiembrie.
Un punct de referință major al acestor negociere este Acordul de la Paris din 2015, prin care statele s-au angajat să restricționeze creșterea temperaturii globale la maximum 2 grade Celsius și să facă eforturi pentru a o menține la 1,5 grade față de nivelurile preindustriale.
Mai puține negociere, mai multe acțiuni
Președintele COP30, conferința ONU pentru schimbările climatice din 2025, Andre Correa do Lago, estimează că guvernele trebuie să treacă de la negociere la implementarea măsurilor asumate.
„Nu avem nevoie de mai multe negocieri. Avem nevoie ca guvernele să înceapă să acționeze”, a declarat acesta pentru Reuters.
Acest oficial a mai adăugat că lupta împotriva schimbărilor climatice necesită implicarea miniștrilor finanțelor, infrastructurii și transporturilor, alături de cei responabili de mediu. A evidențiat, de asemenea, nevoia de investiții în infrastructură și transport, precum și a modificărilor în modul în care guvernele administrează politichele climatice.
Conform părării sale, reducerea treptată a consumului de combustibili fosili și oprirea defrișărilor sunt esențiale pentru a opri încălzirea globală.
Trei sferturi din europeni susțin reducerea consumului de combustibili fosili
Organizația germană Climate Analytics a publicat, înainte de conferință, un raport care indică că diminuarea emisiilor de metan și a altor poluanți care accelerează încălzirea planetei ar putea reduce ritmul încălzirii globale cu aproximativ 12% până în 2035.
Conform organizației, combinarea acestor măsuri cu o tranziție accelerată spre abandonarea combustibililor fosili ar putea înjumătăți viteza încălzirii în deceniul 2030 și ar putea plafona creșterea temperaturii la aproximativ 1,7 grade Celsius fața de era preindustrială, până la mijlocul secolului.
În privința opiniei publice, un sondaj al Băncii Europene de Investiții, efectuat pe un eșantion de 23.000 de persoane, relevă că trei sferturi din cetățenii UE susțin o reducere rapidă a folosirii combustibililor fosili și consideră că liderii politici ar trebui să facă aceasta o prioritate.
Țările dezvoltate nu alocă fonduri suficiente țărilor vulnerabile
Finanțarea acțiunilor de adaptare la schimbările climatice reprezintă o altă problemă. Conform ONU, țările în curs de dezvoltare necesită 305 miliarde dolari pe an, dar suportul acordat de statele dezvoltate rămâne mult sub acest nivel.
Contribuțiile acestora au crescut cu doar un miliard dolari în 2024, atingând 28,2 miliarde dolari, conform Raportului ONU privind deficitul de finanțare pentru adaptarea la schimbările climatice din 2026.
Aceste resurse ar permite națiunilor vulnerabile să își apere populația și infrastructura împotriva fenomenelor extreme, de la perioade lungi de secetă și călduri periculoase până la incendii și inundații care cauzează distrugeri tot mai mari.
