Primul vicepreședinte al AUR, Dan Dungaciu, a afirmat vineri seara, în cadrul Forumului Europa „Viziune, Identitate, Educație”, că manifestul pentru o Europă a națiunilor suverane constituie atât un proiect politic, cât și o reacție la viziunea federalistă susținută de o parte a liderilor europei.
Într-un interviu oferit reporterului MEDIAFAX, acesta a criticat faptul că perspectiva unei Europe federale este adesea prezentată ca fiind singura direcție viabilă pentru UE.
„Europa federală, despre care doamna von der Leyen susținea că singura suveranitate acceptabilă este cea europeană, reprezintă o viziune asupra Europei. Aceasta nu cuprinde întreaga Europa, nu este singura perspectivă și nu ar trebui promovată cetățenilor europeeni, români inclusiv, ca pe o direcție clară, o lege a istoriei sau un curs inevitabil”, a declarat Dungaciu.
În interviul pentru MEDIAFAX, el a invocat date din Eurobarometrul european, conform cărora majoritatea cetățenilor Uniunii Europene continuă să se identifice în primul rând cu apartenența națională.
Cifrele prezentate de Dungaciu din Eurobarometru sunt: 3% dintre europeni se identifică exclusiv ca europeni, 7% se consideră atât europeni, cât și naționali, 29% se identifică exclusiv cu națiunea lor, iar 51% se consideră în primul rând naționali și, totodată, europeni.
„Cu alte cuvinte, 91% dintre cetățenii europeni se consideră numai naționali sau atât naționali, cât și europeni. De ce simt acest lucru? Pentru că în momentele de criză te refugiezi la ceea ce simți mai apropiat. Precum spunea un mare scriitor, ne bucurăm la unison, dar plângem pe cont propriu. Putem râde împreună, dar când plângem, o facem fiecare pe cont propriu”, a explicat Dungaciu.
„Energia și forța Europei, dacă vrei să le definești, sunt naționale. Nu se află nici în birocrații de la Bruxelles, nici în puterea birocrației, nici în legislația sau tradițiile de acolo. Energiea se află în națiuni. Dacă începi să o suprimi, te prăbușești”, a adăugat liderul AUR.
Dan Dungaciu: O Europă federală impusă riscă să repete erorile unor foste imperii
El consideră că o Uniune Europeană puternică trebuie să se bazeze pe negocieri între statele membre. În caz contrar, a atras atenția că o eventuală forțare a integrării europene, ignorând identitățile naționale, poate duce la tensiuni și chiar la desființarea proiectului european.
„Suveranitatea nu se impune printr-o dictată emisă la Bruxelles, ci se negociă cu statele naționale, atunci poți avea o Europă puternică. Altfel, nu reușești asta (…) pentru că orice constrângere ne amintește de Imperiul Habsburgic, URSS sau Iugoslavia. (…) Imperiul Habsburgic s-a dizolvat pentru că nu a găsit soluții la problema naționalităților. URSS s-a prăbușit deoarece, în perioada glasnost și perestroika, nu a înțeles că popoarele vor cere suveranitate și independență. Iugoslavia s-a desființat pe linii naționale”, a declarat acesta.
„Uniunea Europeană, dacă forțează aceste aspecte, riscă să devină (…) URSS-ul sau Imperiul Habsburgic, iar de aceea susținem că toate aceste lucruri trebuie discutate calm și, mai ales, nu poți exclude cetățeanul din niciun proiect politic”, a explicat Dungaciu.
„Oamenii nu doresc o federație, oamenii nu doresc un guvern centralizat”
În interviul acordat MEDIAFAX, Dan Dungaciu a criticat și absența unei consultări directe a cetățenilor europeni privind posibilitatea transformării Uniunii Europene într-o federație.
„A întrebat cineva pe oameni dacă vor să fie guvernați de un singur guvern, centralizat la Bruxelles? A întrebat pe cineva dacă vor să fie federaliști? Nimeni nu întreabă în eurobarometre dacă oamenii doresc federații. De ce nu le întreabă? Pentru că știu foarte bine că, dacă le-ar întreba pe europeeni, răspunsul ar fi Nu”, a subliniat Dungaciu.
Dungaciu a invocat și ideea comunismului din statele est-europene, argumentând că memoria totalitarismului face ca societățile din această regiune să fie mai reticente față de proiectele politice impuse de sus în jos.
„Noi încă avem în estul Europei amintirea comunismului, a opresiunii, a totalitarismului, a faptului că nu eram consultați. De aceea suntem mai reticenți. Vom rămâne reticenți și iritați, pentru că, deși suntem europeni, avem drepturi. (…) Acest lucru se referă și la dorința de a fi luat în serios, mai ales când se debate un proiect major precum Europa federală și centralizată. Despre asta se discută în această conferință, de aceea am adus sute de participanți din străinătate, încercând să propunem o alternativă la ideea celor care consideră că singura poziție corectă este federația”, a explicat prim-vicepreședintele AUR, în interviul pentru MEDIAFAX.
De asemenea, Dan Dungaciu a subliniat că dezbaterea despre viitorul Uniunii Europene trebuie să includă și voci ale celor care susțin păstrarea suveranității naționale, nu doar perspectiva federalistă.
„Nu există un anti-europenism mai mare decât a te comporta antidemocratic și a încerca să impui o Europa federală, un guvern centralizat, de sus în jos, mai ales în estul Europei, care are memoria unor asemenea comportamente antidemocratice și antiumane”, a conclus Dungaciu.
