Această măsură face parte dintr-un vast program de reformă a administrației publice locale, care include, printre altele, unirea voluntară a comunelor cu sub 2.000 de locuitori, împărțirea țării în opt regiuni și crearea unui fond de aproape 900 de milioane de lei pentru susținerea zonelor mai puțin dezvoltate.
Proiectul remetat redacției de George Pădure conține zece capitole și tratează diverse direcții de reformă, de la reorganizarea teritoriului și autonomia financiară a autorităților locale până la dezvoltarea mediului rural, turismul, digitalizarea și profesionalizarea aleșilor locali.
Una din propunerile fostului primar se referă la instruirea celor care guvernează administrațiile locale. Conform documentului, primarii și președinții consiliilor județene ar trebui să participe la programe de formare în domenii precum managementul public, finanțele locale, achizițiile publice, legislația, etica, transparența și digitalizare.
Proiectul prevede, de asemenea, evaluarea competențelor administrative ale aleșilor locali. George Pădure consideră că pregătirea în aceste câmpuri este esențială pentru o gestionare eficientă a comunităților și o utilizare corectă a resurselor publice.
Cum ar putea fi restructurate comunele României
O altă componentă majoră a proiectului ține de reorganizarea teritoriului. George Pădure propune fuziunea voluntară a comunelor cu mai puțin de 2.000 de locuitori și estimează că, printr-un astfel de proces, numărul lor ar putea scădea la aproximativ 1.800–2.000.
Fostul primar susține că reforma nu ar trebui să se oprească la unirea unor unități administrativ-teritoriale, ci să facă parte dintr-un proces mai larg de reorganizare a administrației. În acest sens, documentul propune și împărțirea României în opt regiuni, dotate cu atribuții administrative și economice extinse.
Pentru diminuarea disparităților dintre zonele dezvoltate și cele cu resurse limitate, proiectul prevede instituirea unui Fond Național de Echilibrare Teritorială. Conform estimărilor autorului, fondul ar putea dispune de aproximativ 880 de milioane de lei pe an, sume destinate sprijinului regiunilor mai puțin dezvoltate.
Ce propune pentru București și Ilfov
Proiectul include, de asemenea, o propunere referitoare la administrarea Bucureștiului și a județului Ilfov. George Pădure susține necesitatea unei structuri metropolitane comune, conduse de un primar general ales direct și de un consiliu metropolitan.
În această formulă, sectoarele Capitalei ar păstra atribuțiile la nivel local, în timp ce problemele care afectează întreaga zonă metropolitană ar fi gestionate printr-o structură unitară.
Documentul abordează, de asemenea, dezvoltarea turismului prin conceptul „Atracția creează Destinația”. Fostul edil propune ridicarea unor mari centre culturale, de convenții și sportive, amplasate în câteva zone ale țării. Ideea este că atracțiile de envergură ar atrage vizitatori și ar stimula investițiile în hoteluri, restaurante și alte servicii, generând astfel locuri de muncă.
George Pădure declară că a trasmis proiectul ministrului Daniel Zamfir
George Pădure afirmă că a elaborat proiectul toamna anului 2025, după discuții cu mai mulți colegi și prieteni. Fostul primar susține că documentul are aproximativ 50 de pagini și că propunerile sale sunt mai complexe decât măsurile de comasare a unităților administrativ-teritoriale discutate actual.
Pădure spune că nu a prezentat proiectul Guvernului din acea perioadă (Guvernul Bolojan n.r.), deoarece a așteptat clarificarea situației politice. Conform acestuia, cam o săptămână după căderea Guvernului, în luna mai, i-a transmis documentul lui Daniel Zamfir, fost coleg, care deține acum portofoliul Ministerului Economiei.
Fostul edil declară că are încredere că propunerile sale vor fi implementate și menționează în acest context pe Luca Niculescu. El susține că reforma administrației nu ar trebui abordată fragmentar, ci printr-un pachet cuprinzător de măsuri, care pot fi, totuși, prioritizate și aplicate pe etape.
George Pădure consideră că reorganizarea administrației locale ar trebui să aibă ca scop dezvoltarea economică a comunităților și îmbunătățirea serviciilor pentru cetățeni. În opinia sa, opoziția unor primari față de unirea localităților nu ar trebui să oprească adoptarea măsurilor de reformă.
