Aflată în Alpii germani, peste localitatea Berchtesgaden, adăpostul denumit în germană Kehlsteinhaus a fost ridicat de naziști în 1938 și a servit lui Adolf Hitler pentru a găzdui oaspeți, printre care oficiali de top ai regimului hitlerist.
După cel de-al Doilea Război Mondial, construcția a fost declarată monument istoric evocativ al epocii naziste. Până la incendiu din 23 octombrie, ea reprezenta o destinație turistică foarte vizitată, gestionată de statul federat Bavaria și operând de ani de zile ca restaurant, conform BBC.
Focul, considerat de investigatori ca o posibilă incendere deliberată, a devastat majoritatea clădirii. Un individ de 33 de ani, cu istoric de afecțiuni mintale, a fost arestat și internat într-o spitală psihiatrică de siguranță maximă, fiind suspectat de declanșarea flăcărării. Poliția s-a abținut de a comenta un eventual motiv.
Unii istoricieni milită pentru demolarea totală a adăpostului
O faction din istoricieni susține că terenul ar trebui curățat de debrise și restituit naturii, renunțând la reconstruirea vechiului adăpost.
„A fost ars. A fost distrus. Consider că trebuie pur și simplu să se curățeze molozul și să se lase muntea în starea ei naturală”, a declarat profesorul Richard J. Evans, specialist în Germania nazistă de la Universitatea Cambridge.
Acesta a reamintit că o abordare similară a fost adoptată pentru alte locuri legate de regimul nazist. Bunkerul din Berlin în care Hitler s-a sinucis a fost umplut cu beton, iar deasupra lui s-a amenajat un teren de joacă pentru copii.
Evans a descris Kehlsteinhaus ca un proiect de vanitate al naziștilor, ulterior romanticizat prin denumirea de „Cuibul Vulturului”.
Autoritățile din Bavaria pleadă pentru reconstrucția clădirii
Reprezentanții statului federat Bavaria adoptă o poziție opusă. Ministrul de Interne, Joachim Herrmann, și ministrul Culturii, Markus Blume, au militat pentru refacerea obiectivului.
„Ne este greu să lăsăm acolo o ruină”, a afirmat Herrmann.
Sven Keller, directorul Centrului de Documentare Obersalzberg, apreciază că lăsarea clădirii în starea actuală ar putea favoriza pelerinajele neonaziste, deoarece adeptii extremiști ar putea accesa locul fără nicio supraveghere.
Acesta a explicat că răsarea obiectivelor asociate lui Hitler nu le șterge din memoria colectivă. Reședința Berghof, situată în apropiere, a fost dărâmată în anii 1950, dar experiența autorităților dovedește că acest lucru nu a scos locul din amintirea celor interesați de istoria nazismului.
Keller nu crede însă că o reconstrucție identică a fostului adăpost ar fi posibilă. Pe partea sa, ministrul Culturii, Markus Blume, a precizat că proiectul „nu ar trebui și nu trebuie să coste contribuabilului nimic”.
Istoricienii cer o reconstrucție care să evidențieze trecutul nazist al clădirii
Isabel Heinemann, profesoră de istorie contemporană la Universitatea Ludwig Maximilian din München, consideră că Germania are o responsabilitate permanentă de a comunica și aborda trecutul nazist.
Totuși, reconstrucția integrală a adăpostului ar însemna readucerea în prezent a unei arhitecturi puternic ideologizate, a avertizat aceasta.
Heinemann susține documentarea stării în care incendiul a lăsat clădirea și conservarea urmelor istorice, urmate de refacerea unor porțiuni într-un stil modern, astfel încât diferitele etape ale istoriei obiectivului să fie vizibile.
Autoritățile din Bavaria au declarat că vor găsi o soluție după consultări cu istoricii, luând în considerare complexitatea istorică a edificiului.
Dezbateră are loc într-un context în care Germania și Austria se confruntă cu o recidivă a extremei drepte pe scena politică, inclusiv prin ascensiunea Partidului Alternative pentru Germania (AfD) și a Partidului Libertății din Austria.
În Germania, consilieri locali ai AfD și CDU dintr-un oraș din Saxonia au stârnit recent controverse după ce au decis să interzică amplasarea „pietrelor de poticnire”, mici plăcuțe din alamă fixate în trotuare în memoria victimelor nazismului.
În Austria, în casa din Braunau am Inn unde s-a născut Hitler, a fost deschisă vara aceasta o secție de poliție. Guvernul austriac a susținut că prezența forțelor de ordine va opri pelerinajele neonaziste, pe când alții au cerut transformarea clădirii într-un centru dedicat asumării responsabilității pentru trecutul nazist.
