Studiile din domeniul psihologiei demonstrează că există câteva practici simple care ne pot face mai plăcuți și mai ușor de acceptat de oamenii din jurul nostru.
Conform unei analize publicată în Harvard Business Review în 2013, realizată de cercetătorii Jack Zenger și Joseph Folkman, care au examinat evaluările a 51.836 de lideri din mediul business, doar 27 de persoane au reușit să se clasifice simultan în ultimul cadran al ierarhiei de popularitate și în primul cadran al eficienței profesionale, potrivit BBC Science Focus.
Rezultatele indică faptul că popularitatea și performanța sunt mult mai strâns corelate decât se crede. Cu alte cuvinte, indivizii apreciați de colegi au șanse semnificativ mai mari să fie percepuți și ca elemente valoroase pentru organizațiile în care activează.
Un alt fenomen identificat de specialiști este denumit „liking gap”, respectiv tendința oamenilor de a subestima gradul în care sunt plăcuți interlocutorilor lor. O investigație din 2018, condusă de cercetători de la universitățile Cornell, Harvard, Essex și Yale, a evidențiat că, după o discuție, participanții aveau tendința să considere că ceilalți i-au apreciat mai puțin decât în realitate.
Știrea bună este că simpatia și abilitatea de a construi relații pot fi cultivate prin anumite comportamente concrete.
Cele 7 obiceiuri care te pot face mai agreabil
1. Spune-le oamenilor când te gândești la ei
Una dintre cele mai simple metode de a deveni mai plăcut este să le demonstrezi celorlalți că îi prețuiești. Psihologia numește acest fenomen efectul reciprocității a simpatiei: avem tendința să îi placem pe cei despre care știm că ne apreciază.
Problema este că oamenii presupun adesea că aprecierea lor este evidentă, deși ceilalți nu au acces la gândurile noastre.
De aceea, un mesaj simplu precum „Am văzut ceva care mi-a amintit de tine. Ce mai faci?” poate consolida o relație. Ideea este să nu păstrăm pentru noi gândurile pozitive, ci să le transformăm în fapte concrete.
2. Renunță la discuțiile superficiale
Conversațiile despre vreme, trafic sau întrebarea clasică „Ce mai faci?” pot fi înlocuite cu întrebări care deschid ușa către schimburi mai profunde.
Un studiu din 2022, condus de psihologii Michael Kardas, Amit Kumar și Nicholas Epley, bazat pe experimente cu peste 1.800 de participanți, a analizat diferențele dintre discuțiile superficiale și cele autentice.
Participanții se așteptau ca conversațiile pe teme intime, precum recunoștința sau momentele dificile, să fie incomode. După discuții, însă, au raportat că acestea au fost mai plăcute decât anticipaseră și că le-au oferit un sentiment mai intens de apropiere.
În loc de „Ai avut o săptămână aglomerată?”, poți întreba „Care a fost cel mai frumos moment al săptămânii tale?”.
3. Solicită sfaturi
Cererea unui sfat nu reprezintă neapărat un semn de slabiciune sau de incompetență. Dimpotrivă, poate transmite respect față de experiența și perspectiva celuilalt.
Psihologii au identificat acest fenomen sub denumirea de „beautiful mess effect”. Cercetările coordonate de Anna Bruk, de la Universitatea din Mannheim, au demonstrat că vulnerabilitatea pe care oamenii o judecă negativ la ei înșiși poate fi percepută mult mai favorabil când este manifestată de alții.
A cere ajutorul sau opinia unui coleg poate contribui la construirea unei relații de încredere. La fel de important este să comunici ulterior dacă sfatul primit a fost util sau să explici de ce nu a funcționat.
4. Încheie discuțiile înainte ca ele să devină obositoare
Oamenii întâmpină uneori dificultăți în a pune capăt unei conversații, din teamă să pară nepoliticoși. Astfel, discuțiile se prelungesc chiar și atunci când ambii interlocutori ar dori să se retragă.
Un studiu din 2021, realizat de psihologul Adam Mastroianni și colegii săi de la Harvard University, care a analizat peste 900 de conversații, a arătat că mai puțin de 100 s-au încheiat în momentul dorit de ambii participanți. În aproape jumătate din cazuri, ambele persoane ar fi preferat să termine discuția mai devreme.
Soluția este să identifeci un moment potrivit și să închei conversația pe o notă pozitivă. De exemplu: „Mi-a făcut plăcere să vorbim. Aș vrea să continuăm discuția la o cafea săptămâna viitoare”.
5. Ascultă autentic ceea ce spune interlocutorul
Ascultarea activă reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente pentru construirea relațiilor. Nu este suficient să aștepți rândul tău să vorbești. Este esențial să urmărești cu atenție mesajul celuilalt, să adresezi întrebări suplimentare și să identifici experiențele sau valorile pe care le împărtășiți.
Un studiu din 2018, condus de o echipă de psihologi condusă de Guy Itzchakov și Avraham Kluger, a evidențiat că persoanele ascultate atent și fără a fi judecate au devenit mai puțin anxioase în privința reacțiilor interlocutorului și mai puțin defensive.
Într-unul din experimente, participanții au discutat 15 minute despre opiniile lor privind un subiect controversat. Cei care au conversat cu persoane instruite să asculte atent și fără prejudecăți au declarat ulterior că și-au înțeles mai bine propriile convingeri.
Întrebări precum „Cum ai ajuns să lucrezi în acest domeniu?”, „Ce te entuziasmează în perioada aceasta?” sau „Cum a fost experiența respectivă pentru tine?” pot facilitează dezvoltarea unor conversații autentice.
6. Exprime verbal entuziasmul tău
În situațiile care provoacă emoții puternice, fie că este vorba de o prezentare publică, o întâlnire importantă sau un eveniment social, oamenii încearcă de obicei să se calmeze.
Cercetările realizate în 2014 de Alison Wood Brooks, de la Harvard Business School, au indicat că o altă abordare poate fi mai eficientă: transformarea anxietății în entuziasm.
În experimente care au inclus activități precum karaoke, vorbirea în public și teste de matematică, participanții îndemnați să spună „Sunt entuziasmat” au obținut rezultate superioare celor cărora li s-a sugerat să se calmeze.
Explicația constă în faptul că anxietatea și entuziasmul sunt stări emoționale intense, iar reinterpretarea emoției poate fi mai accesibilă decât încercarea de a o elimina complet.
O atitudine entuziastă poate transmite deschidere, energie și implicare, influențând pozitiv și starea celor din jur.
7. Ia inițiativa și implică pe ceilalți
Persoanele agreabile nu așteaptă mereu ca alții să inițieze conversațiile sau întâlnirile. Ele fac primul pas: pun prima întrebare, lansează prima invitație sau se apropie de cineva care stă singur.
Acest comportament este susținut de un fenomen psihologic cunoscut sub denumirea de „mere-exposure effect”, descris de psihologul Robert Zajonc în 1968. Conform acestuia, oamenii tind să aprecieze mai mult persoanele și obiectele cu care intră în contact repetat.
Un experiment din 1992, realizat de cercetători de la Universitatea din Pittsburgh, a arătat că femeile care au participat mai frecvent la cursuri universitare, fără să interacționeze neapărat cu ceilalți studenți, au fost evaluate ulterior ca fiind mai agreabile.
Prin urmare, simpla prezență repetată în contexte sociale poate contribui la familiaritate și la creșterea simpatiei.
La locul de muncă, acest lucru poate însemna participarea la întâlniri informale, inițierea de conversații, invitarea unui coleg la masă sau trimiterea unui mesaj după o primă întâlnire.
De ce nu trebuie să fingi că îi placi pe ceilalți
Un aspect esențial este autenticitatea. Încercarea de a părea prietenos fără un interes real poate produce efectul invers.
Cercetările psihologului Roos Vonk, de la Universitatea din Leiden, publicate în 1998, au indicat că persoanele care se comportă călduros la suprafață, dar manifestă răceală în atitudinea reală, pot fi percepute negativ.
Așadar, cele șapte obiceiuri nu reprezintă tehnici de manipulare, ci modalități de a construi relații mai solide prin atenție, sinceritate, ascultare și implicare.
Concluzia investigațiilor este că nu trebuie să fii cea mai carismatică persoană din cameră pentru a fi apreciat. De multe ori, este suficient să fii prezent, să manifesți interes autentic și să faci pe ceilalți să se simtă ascultați și valorați.
