A venit la București în 2002 și România a primit o INVITAȚIE care a schimbat totul

MEDIAFAX are o tradiție de 35 de ani în a documenta evenimentele semnificative. Agenția a fost martora și mesagerul momentelor definitorii din istoria post-decembristă a României, transmițând în direct schimbările politice, sociale și din viața de zi cu zi.

În cursul anului 2002, reporterii MEDIAFAX au monitorizat atent apropierea României de structurile nord-atlantice și europene, precum și strângerea legăturilor cu Statele Unite, eveniment marcat de a doua vizită a unui președinte american la București după perioada comunistă.

Noiembrie 2002: George W. Bush la București

Președintele Statelor Unite, George W. Bush, a sosit în România la 23 noiembrie 2002, la cinci ani după ce Bill Clinton vizitase țara și la doar două zile după summitul NATO de la Praga, unde România primese invitația de a demara negocierile de aderare la Alianță.

Vizita avea o încărcătură simbolică puternică: Bush venea la București pentru a transmite personal mesajul că România era pe cale să devină aliat al Statelor Unite.

Cu ocazia vizitei, George W. Bush s-a întâlnit cu președintele Ion Iliescu și cu premierul Adrian Năstase, primind apoi la Palatul Cotroceni Steaua României, cea mai înaltă distincție a statului.

Cu toate acestea, vizita nu a fost o surpriză pentru presa română. Cu luni înainte, MEDIAFAX relayase mesajele de susținere ale administrației americane față de eforturile României de integrare în NATO, informație preluată și de Gazeta de Nord-Vest la 26 martie 2002.

„Richard Armitage, adjunct al secretarului de stat american, i-a transmis ieri șefului statului român mesajul președintelui George W. Bush de încurajare a eforturilor de integrare în NATO, subliniind că România este un partener care împărtășește valorile democratice și își continuă reformele economice, conform unui comunicat al Administrației prezidențiale remis agenției MEDIAFAX”, nota Gazeta de Nord-Vest în martie 2002.

Cu o săptămână înainte de vizita efectivă, MEDIAFAX a prezentat și agenda președintelui american la București, informație preluată de Renașterea Bănățeană la 16 noiembrie 2002.

„George W. Bush va sosi la București din Vilnius la 23 noiembrie, ora 14:00. Președintele SUA va sta în România patru ore, alături de soția sa, Laura Bush, din delegație făcând parte secretarul de stat Collin Powell și consilierul Condolezza Rice. Bush și Iliescu vor avea convorbiri oficiale și declarații publice, după care președintele american se va deplasa în Piața Revoluției pentru un discurs”, a informat Renașterea Bănățeană la 16 noiembrie 2002.

Președintele României, Ion Iliescu, și omologul său american, George W. Bush, în Piața Revoluției, noiembrie 2002. Fotograf: Catalina Filip/Mediafax Foto

Bush, despre România: Eforturile voastre au fost recunoscute prin invitația la NATO

Discursul rostit de Bush în Piața Revoluției a fost un moment central al vizitei. Președintele american a evocat relația româno-americană și eforturile Bucureștiului de a îndeplini criteriile NATO.

„Astăzi reafirmăm prietenia dintre țările noastre. Sunt onorat să transmit poporului român un mesaj: vă invităm cu mândrie să vă alăturați NATO, marea alianță a libertății. (…) Calea aleasă nu este ușoară, dar este singura demnă de urmat. Știu că suferințele nu au încetat odată cu sfârșitul opresiunii. America apreciază eforturile, răbdarea și determinarea voastră de a construi o viață mai bună. Eforturile voastre au fost recunoscute prin invitația de a adera la NATO, care reprezintă și un vot de încredere în continuarea reformelor politice, economice și militare. (…) Dacă vreun pericol ar amenința România, Statele Unite și NATO vă vor fi alături”, a declarat Bush atunci în Piața Revoluției.

Președintele american George W. Bush, în Piața Revoluției, cu ocazia vizitei sale în România în noiembrie 2002. Fotograf: Radu Vioreanu/Mediafax Foto

Mesajul președintelui american și atmosfera vizitei au provocat reacții ale liderilor politici români, consemnate de MEDIAFAX și preluate de presa centrală. Curierul Național a publicat relatări în ediția din 25 noiembrie 2002.

„Premierul Adrian Năstase a primit vizita președintelui american cu emoție. «Am trăit un moment de recunoaștere a eforturilor depuse în ultimii doi ani și m-a impresionat entuziasmul mulțimii adunate în Piața Revoluției», a declarat Năstase într-un interviu Mediafax”, a scris Curierul Național.

„«A fost extraordinar că președintele Bush a stat în ploaie, fără umbrelă, la fel ca toți cei din Piața Revoluției. Nu cunosc alt politician care să fi făcut ca oamenii să nu plece într-o asemenea vreme», a spus Traian Băsescu pentru Mediafax”, a completat publicația.

Vizita lui Bush a depășit cadrul bilateral, reprezentând o confirmare publică, la București, a sprijinului american pentru integrarea României în NATO.

România, invitată să negocieze aderarea la NATO

Înainte ca președintele american George Bush să sosească în România, la summitul NATO de la Praga din 2002, liderii celor 19 state membre au decis să invite România și alte șase state să înceapă negocierile de aderare.

Decizia de la Praga fusese precedată în cursul anului de informații despre o posibilă extindere a NATO ce ar fi inclus și România. În aprilie 2002, corespondentul MEDIAFAX la Bruxelles transmisese date despre posibilitatea ca Alianța să invite mai multe state.

„Ministrul german al Apărării, Rudolf Scharping, declara pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung că NATO ar putea primi cel puțin șapte noi membri în acel an, conform corespondentului MEDIAFAX la Bruxelles”, relata Gazeta de Nord-Vest la 27 aprilie 2002.

În mai, informațiile despre extinderea NATO care ar include România și Bulgaria deveniseră mai concrete. MEDIAFAX relayase și declarații ale unor oficiali americani susținând o extindere mai amplă a Alianței.

„Oficiali americani de rang înalt lăsaseră să se înțeleagă că SUA ar putea favoriza o extindere NATO mai largă. Diplomații celor 19 state urmau să analizeze două variante: cinci state (Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia) sau șapte state (inclusiv Bulgaria și România)”, relata Curierul Național la 3 mai 2002.

Pentru România, această decizie era rezultatul unui proces demarat după căderea comunismului. Bucureștiul devenise din anii ’90 un susținător activ al extinderii NATO în Europa Centrală și de Est, participase la Parteneriatul pentru Pace și își reformase armata pentru a îndeplini criteriile.

NATO precizase la Praga că negocierile încep imediat, cu scopul semnării protocoalelor până în martie 2003 și finalizarea ratificării pentru ca cele șapte state să devină membre până la summitul din mai 2004.

Parlamentul României a salutat decizia printr-o declarație la 25 noiembrie 2002, calificând invitația drept «moment istoric de recunoaștere a progreselor pe calea integrării euroatlantice».

2002: Ținta aderării României și Bulgariei la UE în 2007

2002 este crucial și pentru parcursul european al României, pentru că, în acel an, aderarea în 2007 a devenit un țel asumat și susținut oficial de UE: s-a stabilit ca România și Bulgaria să intre în bloc în 2007, în funcție de progresul negocierilor.

Ținta apăru într-un context în care România negocia de ani buni aderarea la UE. La începutul anului 2002, Bucureștiul încerca să demonstreze că îndeplinește criteriile necesare.

În acest context, UE urma să propună la summitul de la Copenhaga din 2002 un «ghid de acțiune» pentru România și Bulgaria. Informația MEDIAFAX a fost preluată de presa centrală.

„Va fi propus un «ghid de acțiune» pentru aderarea României și Bulgariei, ale căror candidaturi sunt «ireversibile», a declarat marți comisarul european Gunther Veheugen, preluat de Mediafax”, scria Ziua la 28 noiembrie 2002.

MEDIAFAX, în centrul relatării evenimentelor decisive pentru România

Pentru România, 2002 a însemnat consolidarea a două direcții strategice: aderarea la NATO și apropierea de UE. Pentru MEDIAFAX, a fost un an în care informațiile au urmărit aceste transformări și au ajuns la public prin presa vremii.

MEDIAFAX nu doar a…