Senatorul de centru-dreapta Rodrigo Paz a câștigat duminică al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Bolivia, devansându-l pe rivalul său Jorge „Tuto” Quiroga, într-o țară afectată de o profundă criză economică după douăzeci de ani de guverne socialiste, relatează AFP.
Considerat pierced în ultimele sondaje, Rodrigo Paz a obținut 54,6% din voturi, potrivit numărării a 97,8% din buletinele de vot, a anunțat Tribunalul Suprem Electoral (TSE). Adversarul său a obținut 45,4% din voturi.
La anunțarea rezultatelor, străzile din La Paz, până atunci aproape pustii, s-au umplut de susținătorii câștigătorului, în sunetul petardelor, al strigătelor de bucurie și al muzicii.
„Am venit să sărbătorim victoria cu multă speranță că vom da un nou curs Boliviei”, a declarat Julio Andrey, un avocat în vârstă de 40 de ani, considerând că acest economist în vârstă de 58 de ani era „mai aproape de revendicările populare” decât rivalul său.
Moștenitor al unei dinastii politice influente, Rodrigo Paz este un politician moderat, cu un ton populist, care se prezintă ca un om al consensului.
„L-am sunat pe Rodrigo Paz Pereira pentru a-l felicita”, a declarat Jorge „Tuto” Quiroga, recunoscându-și înfrângerea într-un hotel din La Paz. „Este vorba de un rezultat provizoriu, vom aștepta rezultatele oficiale, vom primi procesele-verbale și le vom compara”, a adăugat el însă.
În fața presei, popularul vicepreședinte ales, Edmand Lara, a făcut apel „la unitate și reconciliere între bolivieni”.
Rodrigo Paz ajunge la putere într-o țară care, sub Evo Morales (2006-2019), a făcut un viraj radical spre stânga: naționalizarea resurselor energetice, ruperea relațiilor cu Washingtonul, alianțe cu Venezuela lui Hugo Chavez, Cuba, China, Rusia sau Iran.
Președintele ales urmează să-l înlocuiască la 8 noiembrie pe nepopularul Luis Arce, care a renunțat să candideze din nou și va părăsi puterea la sfârșitul unui mandat de cinci ani marcat de cea mai gravă criză economică cu care s-a confruntat țara în ultimii 40 de ani.
Scăderea exporturilor de gaze, cauzată de lipsa investițiilor, a epuizat rezervele în dolari și a făcut nesustenabilă politica costisitoare de subvenționare a combustibililor. Din cauza lipsei de valută pentru importuri, penuria de benzină și motorină se agravează, iar prețurile cresc vertiginos.
Senatoarea republicană americană Maria Elvira Salazar l-a felicitat pe X pe noul președinte ales, salutând Bolivia care, potrivit ei, „se ridică după ani de socialism, corupție și promisiuni neîndeplinite”.
Inflația anuală depășește acum 23%, iar cozile lungi de mașini care așteaptă o eventuală reaprovizionare a benzinăriilor au devenit ceva obișnuit în această țară de aproape două ori mai mare decât Franța, dar cu 11,3 milioane de locuitori.
Cei doi candidați au promovat politici similare, bazate pe o reducere semnificativă a cheltuielilor publice – în special a subvențiilor pentru combustibili – și o mai mare deschidere către sectorul privat.
Rodrigo Paz a susținut însă un „capitalism pentru toți” bazat pe descentralizare și rigurozitate bugetară înainte de orice nouă îndatorare. Rivalul său, mai radical, pleda pentru o deschidere totală către piețele internaționale și recurgerea la noi credite.
El nu va dispune de o majoritate în Parlament, ceea ce îl va obliga să formeze alianțe. Ajuns în fruntea primului tur în august, el dispune totuși de cel mai important grup parlamentar, cu 49 de deputați și 16 senatori, înaintea celui al lui Jorge Quiroga (39 și 12).
„Paz a păstrat un ton foarte calm, foarte centrist”, subliniază politologul Daniela Keseberg, intervievată de AFP. „El comunică bine cu populația, se simte că oamenii îl plac (…) a atins inimile celor care doresc o schimbare, dar nu una radicală”.
Noul președinte ales va trebui să facă față și opoziției puternice a lui Evo Morales, care este în continuare popular în rândul bolivienilor indigeni și care nu a putut candida din cauza limitei mandatelor.
