Duminică, 28 septembrie, sunt organizate alegeri parlamentare în Republica Moldova. Experții internaționali consideră acest scrutin ca fiind cel mai important din istoria micului stat. În acest context, Digi24.ro prezintă o trecere în revistă a principalelor forțe politice de la Chișinău.
Alegerile se desfășoară sub o presiune imensă din cauza războiului hibrid pe care-l poartă Rusia împotriva Chișinăului în ultimii ani și care a fost adus la apogeu în ultimele luni. Bătălia se dă între partidele pro-europene și partidele pro-ruse.
Din cauza conflictului din Ucraina și a degradării imaginii pe care o are Moscova pe arena internațională, partidele fidele Kremlinului au adoptat un ton mai moderat în această campanie, mizând pe cartea neutralității. Acestea susțin că trebuie ca Republica Moldova să aibă „relații bune cu toată lumea”, fără însă să condamne conflictul care a luat deja sute de mii de vieți în țara vecină.
23 de partide, blocuri și candidați independenți
Cu prima șansă pleacă PAS, partidul aflat la guvernare și care a obținut la alegerile de acum patru ani o majoritate covârșitoare în Parlament. PAS, partid fondat de actualul președinte al Republicii Moldova, a condus Republica Moldova în ultimii patru ani, confruntându-se cu crizele generate de COVID și războiul din Ucraina. Cu toate acestea, conform sondajelor, PAS ar fi prima opțiune de vot pentru cei mai mulți dintre moldoveni.
Cap de listă al partidului este Igor Grosu, actual președinte al Parlamentului, remarcat pentru un discurs pro-european și pro-român. Formațiunea politică a simțit puternic erodarea de la guvernare. Având toate pârghiile la îndemână, PAS nu a reușit să rezolve marile probleme din societate. Cu toate acestea, partidul patronat de către Maia Sandu se bucură de o încredere copleșitoare din partea partenerilor europeni, lucru demonstrat de nenumăratele vizite pe care le-au întreprins oficialii europeni la Chișinău.
PAS promite moldovenilor aderarea Republicii la Uniunea Europeană până în 2030 și pașii pe care micul stat i-a făcut până acum par să convingă liderii și partenerii europeni ai Chișinăului.
Blocul „Patriotic” pro-Moscova
Pe locul doi în preferințele moldovenilor ar fi blocul așa-numit „Patriotic”. Acesta adună o pleiadă de lideri care au fost membri ai Partidului Comuniștilor sau colaboratori ai acestuia și care s-au reunit acum sub umbrela unui singur bloc.
Din acesta fac parte partidul condus de către fostul președinte pro-rus Igor Dodon (Partidul Socialiștilor), Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, cu ajutorul căruia fostul președinte Vladimir Voronin s-a aflat la putere timp de opt ani, dar și două formațiuni nou-create: Partidul Inima Moldovei și partidul Viitorul Moldovei.
„Alternativa”. Concurent electoral cu foști lideri comuniști transformați în pro-europeni
În viitorul Legislativ de la Chișinău ar mai putea accede și un alt bloc electoral, „Alternativa”. Acesta a fost construit în jurul imagini actualului primar general al Municipiului Chișinău, Ion Ceban.
Ceban este un fost comunist, luptător vehement împotriva semnării acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și un susținător fervent al apropierii Chișinăului de Moscova.
Totuși, odată ajuns primar al principalului oraș din Republica Moldova, acesta și-a schimbat subit discursul, devenind un „pro-european”. Totuși, abandonarea foștilor tovarăși comuniști nu a convins partenerii occidentali.
Partidul Nostru
În viitorul parlament ar avea șanse să intre și „Partidul Nostru”. Acesta este condus de către un controversat om de afaceri, Renato Usatîi. Liderul partidului a fost primar al orașului Bălți. Usatîi și-a construit o avere impresionantă prin afaceri în Rusia. Ulterior, Usatîi s-a refugiat în Republica Moldova și a rupt relațiile cu puterea de la Kremlin, cel puțin declarativ.
Noile formațiuni politice
Printre partidele care ar avea șanse să intre în parlament nu se numără formațiuni politice care au ca mesaj clar unirea Republici Moldova cu România, unioniști fiind însă pe listele PAS, spre exemplu.
Partidele unioniste erau, cândva, un element omniprezent în parlamentul de la Chișinău. Acum, numărul celor care sunt dispuși să-și dea votul pentru acestea pare că este insuficient pentru pragul electoral.
Cel mai cunoscut partid unionist este Partidul Liberal, condus de fostul președinte interimar, Mihai Ghimpu. Acesta și-a pierdut credibilitatea prin votul dat pentru a salva direcția pro-europeană a Republicii Moldova în momentul în care a votat pentru instalarea unui Executiv controlat de oligarhul Plahotniuc.
Partidul Național Moldovenesc este un alt partid ce-și are numele inspirat din cel al unei formațiuni care a contribuit la Unirea din 1918. Acesta este condus de către un doctor revenit din diaspora. Șansele formațiunii politice de a accede în viitorul Legislativ sunt relativ reduse, conform sondajelor de opinie.
