Amenințare TĂCUTĂ. Rezistența la antibiotice, la fel de mortală ca gripa, tuberculoza și HIV la un loc

Date:

Unora dintre pacienții contaminați cu bacterii multirezistente li se administrează mai multe antibiotice simultan, dar există cazuri în care nici aceasta abordare nu mai dă rezultat. „Din nenorocire, o parte dintre oameni vor pierde viața”, prezintă Fiona Walsh, profesoră la Universitatea Maynooth din Irlanda, într-un interviu acordat Euronews privind rezistența la antibiotice.

„Rezistența la antibiotice semnifică că bacteriile nu mai pot fi combatate cu medicamentele pe care le utilizăm obișnuit împotriva lor”, explică specialista, care investighează acest fenomen la oameni, animale și în mediul înconjurător.

35.000 de decese anual în UE

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) evaluează că rezistența antimicrobiană provoacă în jur de 35.000 de deces anual în Uniunea Europeană. Impactul asupra sănătății publice este echivalent cu cel al gripei, tuberculozei și HIV/SIDA luate împreună.

Prognozele sunt chiar mai îngrijorătoare. Un studiu publicat în The Lancet proijează că rezistența bacteriilor la antibiotice ar putea genera direct 39 de milioane de decese la nivel mondial între anii 2025 și 2050.

Utilizarea exagerată a antibioticelor la oameni, administrarea lor la animale, igiena deficitară și poluarea constituie toate factori care favizează extinderea fenomenului. Bacteriile și genele care le conferă rezistență circula între oameni, animale și mediu.

România, țara din UE cea mai afectată

România a înregistrat cel mai ridicat indice compus de rezistență antimicrobiană din UE: în perioada 2022–2023, aproape 70% dintre izolatele bacteriene prezenta rezistență față de antibioticele esențiale. Consumul de antibiotice a atins în 2023 cifra de 26 de doze zilnice la 1.000 de locuitori, comparativ cu o medie OCDE de 16, fără să se observe modificări în ultimul deceniu, conform OCDE.

La bacteria Klebsiella pneumoniae, frecventă în infecțiile spitalicești, rezistența la carbapeneme, antibiotice considerate de ultimă linie, a ajuns în România la 50,3%. Doar Grecia și Bulgaria înregistrează valori mai ridicate, indică Frontiers in Microbiology.

Aproximativ un român la șase a consumat antibiotice fără rețetă medicală.

Share post:

Popular

Mai multe articole asemănătoare
Știri

Imagine principalaImagine secundara Imagine tertiara