Una dintre cele mai noi decizii a fost luată în Honduras, unde în luna martie guvernul a închis programul „Operațiunea Miracol”, prin care medici cubanezi ofereau gratuit intervenții oftalmologice populației. Această hotărâre a vizat și pacienții care urmau să fie operați în cadrul inițiativei. Autoritățile hondureene au susținut că activitatea medicilor cubanezi nu respecta pe deplin normele interne, conform CNN.
Tot mai multe țări se retrag
Honduras nu este un caz singular. Țări ca Jamaica, Guyana, Guatemala și chiar Venezuela au început să diminueze sau să oprească colaborarea cu misiunile medicale cubaneze. Acest fenomen constituie o lovitură serioasă pentru Havana, care exploatează aceste programe atât ca instrument diplomatic, cât și ca sursă importantă de venituri externe.
Venezuela, Centrul de Diagnostic Integral (CDI) „Școala Julio García Álvarez” din sectorul El Carmen, Brigada Medicală Cubaneză. Sursa foto: X/Brigada Médica Cubana en Venezuela
Administrația americană a intensificat în ultimii ani criticile la adresa programului. Secretarul de stat Marco Rubio a afirmat că misiunile medicale cubaneze funcționează în condiții aproape de munca forțată și a anunțat restricții de viză pentru oficialii implicați în gestionarea lor. Departamentul de Stat susține că personalul medical primește doar o parte din sumele plătite de statele gazdă, restul banilor fiind direcționat către guvernul cubanez.
Un raport vorbește despre presiuni și restricții
În aprilie, un studiu al Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului a recunoscut contribuția semnificativă a medicilor cubanezi în regiunile izolate și slab deservite de sistemele sanitare locale. În același timp, documentul a semnalat existența unor practici controversate, menționând că medicii ar fi supuși unor limitări ale libertății de mișcare, ale interacțiunilor cu comunitățile locale și ale exprimării opiniilor politice. Autoritățile cubaneze resping aceste acuzații și susțin că misiunile reprezintă un gest de solidaritate internațională.
Venezuela: Misiunea Medicală Cubaneză oferă consultații în zonele sărace. Sursa foto: X/Brigada Médica Cubana en Venezuela
Impactul economic al programului este imens. SUA estimează că misiunile medicale generează pentru Cuba până la 4 miliarde de dolari pe an, cifră contestată de Havana. Președintele cubanez Miguel Díaz‑Canel a apărat în repetate rânduri utilizarea cooperării medicale ca sursă legitimă de venit pentru o națiune afectată de sancțiuni economice și de accesul restricționat la piețele internaționale.
Medicii, prinși între oportunitate și nemulțumire
Mai mulți foști membri ai misiunilor medicale au declarat pentru CNN că participarea la aceste programe le-a permis să obțină sume imposibil de câștigat în Cuba. Totuși, unii au exprimat dezamăgirea față de condițiile impuse și de controlul exercitat de autoritățile cubaneze. Pentru mulți, experiența în străinătate a constituit primul contact direct cu o realitate diferită de cea prezentată în Cuba.
Venezuela, Brigada Medicală Cubaneză oferă îngrijiri la CDI Hugo Chavez. Sursa foto: X/Brigada Médica Cubana en Venezuela
În numeroase regiuni sărace din America Latină, medicii cubanezi au umplut golurile din sistemele de sănătate și au furnizat servicii inaccesibile unei mari părți a populației. Reducerea prezenței lor ar putea afecta accesul la îngrijiri medicale pentru comunități întregi. În paralel, Cuba își vede diminuată una dintre cele mai eficiente unelte de influență externă dezvoltate în ultimele decenii.
