Atacul Rusiei din noaptea de 8 spre 9 ianuarie, când o rachetă balistică cu rază intermediară Oreșnik a fost lansată asupra regiunii Liov, nu a vizat o țintă militară precisă și nici nu a generat efecte strategice relevante, potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW).
Specialiștii subliniază că lovitura trebuie interpretată mai degrabă ca un semnal politic și psihologic transmis Occidentului. În evaluarea ISW, atacul face parte dintr-o strategie calculată de intimidare și „control reflexiv”, menită să influențeze deciziile statelor occidentale și să reducă sprijinul militar acordat Ucrainei.
Forțele Aeriene Ucrainene au confirmat că Rusia a lansat o rachetă balistică de rază medie de la poligonul Kapustin Yar, din regiunea Astrahan. Ministerul rus al Apărării a recunoscut ulterior folosirea rachetei Oreshnik, iar Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat fotografii cu fragmentele rachetei recuperate în regiunea Liov.
Există indicii puternice că racheta nu a avut un focos activ. Canalele de monitorizare au sugerat că racheta Oreshnik a fost lansată fără încărcătură de luptă, iar evaluarea BBC arată că „focosul a fost cel mai probabil unul inert, cu încărcături fictive”.
Primarul orașului Liov, Andrii Sadovîi, a subliniat caracterul fără precedent al atacului: „Este prima dată când o rachetă balistică rusească lovește regiunea Liov”.
În zilele următoare atacului, au apărut speculații potrivit cărora ținta ar fi fost depozitul subteran de gaze de la Stryi. Aceste afirmații au fost respinse ferm de autoritățile ucrainene și de experți.
În concluzie, analiza ISW indică faptul că Rusia a ales deliberat o armă cu semnificație strategică, dar cu impact militar limitat, pentru a transmite un mesaj politic. Lovitura cu Oreshnik asupra Liovului nu a fost despre distrugere, ci despre percepție: o demonstrație de forță menită să sperie, să inducă prudență excesivă și să influențeze deciziile Occidentului într-un moment-cheie pentru viitorul securității Ucrainei.
